Fanerozoic

miniatura|Diversitatea fanerozoică Fanerozoicul este actualul eon geologic pe scala timpului geologic, eon în care viața animalelor și a plantelor este abundentă. A început acum 541,0 ± 1,0 milioane de ani în urmă și încă nu s-a încheiat. Numele ei provine din greaca veche φανερός (fanerós) și ζωή (zo̱í̱), care înseamnă viață vizibilă, deoarece se credea odată că viața a început în Cambrian, prima perioadă a acestui eon. Timpul dinaintea Fanerozoicului, numit supereonul Precambrian, este divizat în: Hadean, Arhaic și Proterozoic. Viața plantelor a apărut la începutul eonului Fanerozoic.

Momentul de separare al Precambrianului de Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite.

Erele din Fanerozoic Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a oamenilor.

Era Paleozoic

Paleozoicul este un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian.

Cambrian

Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul stârnește un boom în evoluție, eveniment cunoscut sub numele de Explozia Cambriană în care a evoluat cel mai mare număr de creaturi din istoria Pământului în decursul unei perioade. Au evoluat plante precum alge, fauna este dominată de artropode blindate, cum ar fi trilobiții. În acest timp, supercontinentul Pannotia începe să se despartă, mare parte din el devenind supercontinentul Gondwana.

Ordovician

Ordovicianul se întinde de la 485 de milioane de ani în urmă la 440 de milioane de ani. Ordovicianul este o perioadă de timp din istoria Pământului în care multe specii au evoluat, unele răspândite și astăzi, cum ar fi peștele primitiv, cefalopodele și coralul. Cele mai frecvente forme de viață erau trilobiți, melci și scoici. Mai important, primele artropode au mers pe uscat pentru a coloniza golul supercontinent Gondwana. Până la sfârșitul perioadei, Gondwana era la Polul Sud, America de Nord s-a ciocnit cu Europa închizând Oceanul Atlantic. Glaciațiunea Africii a dus la o scădere importantă a nivelului mării, omorând formele de viață de-a lungul coastei Gondwana.

Glaciațiunea a dus la "Pământul de Zăpadă" care a avut ca rezultat extincția Ordovician-Silurian, când 60% din nevertebratele marine și 25% din familii au disparut. Acesta este considerată prima extincție în masă și a doua ca mărime din istoria Pământului.

Silurian

Silurianul se întinde de la 440 de milioane de ani în urmă la 415 de milioane de ani. În Silurian Pământul și-a revenit din glaciațiunea "Pământul de Zăpadă". În această perioadă au evoluat peștii, au apărut primii pești de apă dulce, și artropodele cum ar fi scorpionii de mare erau încă prădători de top. Viața complet terestră a evoluat, formele ei incuzând și arahnide timpurii, ciuperci, și miriapode. De asemenea, evoluția plantelor vasculare (Cooksonia) a permis plantelor să obțină un punct de sprijin pe uscat. Aceste plante terestre timpurii sunt precursorii tuturor plantelor de pe uscat. În acest timp există patru continente: Gondwana (Africa, America de Sud, Australia, Antarctica, India), Laurenția (America de Nord, părți ale Europei), Baltica (restul Europei) și Siberia (Asia de Nord). Creșterea recentă a nivelului mării a oferit condiții pentru multe specii noi să prospere în apă.

Devonian

Devonianul se întinde de la 415 de milioane de ani în urmă la 360 de milioane de ani. Cunoscut și drept "Vârsta peștilor", Devonianul are o diversificare foarte mare în pește, inclusiv pești blindați ca Dunkleosteus și pești-cu-înotătoare-lobate, purtând primele indicii de membre, care în cele din urmă a evoluat în primele tetrapode.

Pe uscat, grupurile de plante s-au diversificat incredibil, eveniment cunoscut sub numele de Explozia Devoniană, în care au evoluat primii copaci, precum și semințele. Acest eveniment a diversificat de asemenea viața artropodelor. Au evoluat primii amfibieni iar peștii erau situați în partea de sus a lanțului alimentar. Aproape de sfârșitul Devonianului 70% din toate speciile au disparut printr-un eveniment cunoscut sub numele de Extincția din Devonianul târziu, care este a doua extincție în masă cunoscută a se fi întâmplat.

Carbonifer

alt=|miniatura|Dimetrodon Carboniferul se întinde de acum 360 de milioane la 300 de milioane de ani. În acest timp, temperatura medie la nivel global a fost exagerat de mare: la începutul Carboniferului o medie de aproximativ 20 de grade Celsius (dar s-a răcit până la 10 grade în timpul Carboniferului Mijlociu). Mlaștini tropicale au dominat Pământul iar întinderile mari de copaci au creat mare parte din carbonul din care s-a format cărbunele folosit azi (de unde și numele de "Carbon-ifer"). Poate cea mai importantă dezvoltare evolutivă a timpului a fost evoluția de ouă amniotice, care a permis amfibienilor să rămână vertebrele dominante de-a lungul perioadei. De asemenea, au evoluat primele reptile în mlaștini. De-a lungul Carboniferului a existat un model de răcire, care în cele din urmă a condus la glaciațiunea continentului Gondwana care era situat în jurul polului sud, un eveniment cunoscut sub numele de glaciațiunea Permo-Carbonifer.

Permian

Permianul se întinde de acum 300 de milioane de la 250 milioane de ani și a fost ultima perioadă a Paleozoicului. La început, toate continentele erau prinse împreună pentru a forma supercontinentul Pangeea, înconjurat de un ocean numit Panthalassa. Pământul a fost foarte uscat în această perioadă, cu anotimpuri dure, climatul din interiorul Pangeea nefiind reglementat de mari întinderi de ape.

Reptilele au prosperat în noul climat uscat. Creaturi cum ar fi Dimetrodonul și Edaphosaurus au condus noul continent. Primele conifere au evoluat, apoi au dominat peisajul terestru. Aproape de sfârșitul perioadei, Scutosaurus și gorgonopsidele au umplut continentul. În cele din urmă au dispărut, împreună cu 95% din toată viața de pe Pământ, într-un eveniment cunoscut sub numele de "Moartea cea Mare", al treilea eveniment de extincție în masă din lume.

Era Mezozoică

Cunoscută de asemenea sub numele de "Epoca dinozaurilor", Mezozoicul este caracterizat de evoluția reptilelor mari care au condus Pământul de pe uscat, mare și chiar din aer, timp de 150 de milioane de ani. Mezozoicul este împărțit în 3 perioade: Triasic, Jurasic și Cretacic.

Triasic

Triasicul a durat cca 50 de milioane de ani (perioada cuprinsă între acum 250 de milioane de ani și 200 milioane de ani). Perioada Triasic este o perioadă de tranziție din istoria Pământului între Extincția din Permian și perioada luxuriantă din Jurasic. Ea are trei epoci majore: Triasicul timpuriu, Triasicul mijlociu și Triasicul târziu. alt=|miniatura|250x250px|Coelophysis, unul dntre primii dinozauri, apărut în Triasicul târziu. Triasicul timpuriu a durat 3 milioane de ani (între acum 250 de milioane de ani până acum 247 milioane de ani) și a fost dominată de deșerturi, Pangeea neîncepând să se despartă încă și deci interiorul ei era arid. Pământul tocmai își revenea după ce mai mare extincție din istoria sa, când au dispărut 95% din animalele marine și 70% din cele terestre probabil din cauza unor erupții vulcanice și a unui meteorit. Cea mai comună formă de viață de pe Pământ au fost Lystrosaurus, labyrinthodont și Euparkeria împreună cu multe alte creaturi care au reușit să supraviețuiască Marii Morți. Temnospondyli au evoluat în aceasă perioadă și au devenit predătorii dominanți.

Triasicul mijlociu a durat 10 milioane (între acum 247 de milioane de ani până acum 237 milioane de ani). A fost caracterizat de începutul despărțirii supercontinentului Pangeea și apariția mării Tethis. Ecosistemul și-a revenit din devastarea Marii morți. Fitoplanctonul, coralul și crustaceele și-au revenit iar reptilele au început să crească din ce în ce mai mari. Noi reptile acvatice au evoluat, cum ar fi ihtiozaur și nothosaur. Pădurile de pin au înflorit aducând împreună țânțari și muște de fructe. Au evoluat primii crocodili care au provocat concurență cu amfibienii mari, stăpânii apelor dulci.

Triasicul târziu a durat 37 de milioane de ani (între acum 237 de milioane de ani până acum 200 milioane de ani). În urma înfloririi din Triasicul mijlociu, Triasicul târziu se caracterizează prin frecvente perioade scurte fierbinți, precum și cu precipitații moderate. Încălzirea a dus la un boom de evoluție reptiliană, au evoluat primii dinozauri adevărați precum și pterozaurul. Toate aceste schimbări climatice au dus la extincția în masă din Triasic-Jurasic, în care toți archosaurii (cu excepția crocodililor primitivi), sinapside și aproape toți amfibienii mari au dispărut, precum și 34% din viața marină, în al patrulea eveniment de extincție în masă a lumii. Cauza este discutabilă.

Jurasic

alt=|miniatura|Allosaurus vânând un Barosaurus în Jurassic America de Nord. Jurasicul a durat 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani) și cuprinde trei epoci majore: Jurasicul timpuriu, Jurasicul mijlociu și Jurasicul târziu.

Jurasicul timpuriu a durat 25 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani până acum 175 milioane de ani). Climatul a fost mult mai umed decât în Triasic și ca rezultat, a fost un climat tropical. În oceane, plesiosaurii, ichthiozaurii și ammonoidele umpleau apele ca viețuitoare dominante ale apelor. Pe uscat, dinozaurii și alte reptile reprezentau rasa dominantă a uscatului. Au evoluat primii crocodili ducând până aproape de dispariție marii amfibieni. Reptilele conduceau lumea. Între timp, evoluează primele mamifere, dar nu depășesc înălțimea unei scorpii.

Jurasicul mijlociu a durat 12 milioane de ani (între acum 175 de milioane de ani până acum 163 milioane de ani). În această perioadă reptilele au prosperat cu efective imense de sauropozi, cum ar fi Brachiosaurus și Diplodocus. Mulți alți prădători au crescut, Allosaurus. Pădurile de conifere reprezentau cea mai mare parte a pădurilor. În oceane, pleziozaurii erau destul de frecvenți iar ichthiozaurii au prosperat. În această epocă are loc dezvoltarea maximă a dinozaurilor. Se dezvoltă crocodili giganți, rechini și calcani. Se dezvoltă ferigile, coniferele sequoia și chiparoșii.

Jurasicul târziu a durat 18 milioane de ani (între acum 163 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în continentele Laurasia și Gondwana, extincție cunoscută sub numele de extincția Jurasic-Cretacic. Nivelului mării a crescut distrugând preriile de ferigi și a creat adâncituri în urma sa. Ichthiozaurii au disparut în timp ce sauropozii nu au dispărut în întregime în Jurasic; de fapt, unele specii, cum ar fi Titanosaurus, au trăit până la extincția K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care va continua să se mărească în timp. Lumea astfel împărțită a dat posibilitatea apariției de noi dinozauri.

Cretacic

alt=|miniatura|250x250px|Tyrannosaurus rex, unul din cei mai mari predători din toate vremurile a trăit în Cretacicul târziu. Cretacicul este cea mai lungă perioada din Mezozoic și are doar două perioade: Cretacicului timpuriu și Cretacicul târziu.