Nicolae Băciuț (Ioan Nicolae), (n. 10 decembrie 1956, Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Biografie Este fiul lui Grigore Băciuț (decedat, 1995) și al Mariei, născută Măgherușan (decedată, 1970). A urmat clasele I-VI la Școala Generală Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII la Școala Generală Nr. 1, Bistrița, 1969-1971, clasele IX-XII la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 1971-1975, și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005.
Este căsătorit cu Codruța Băciuț, profesoară la Școala Generală nr. 2 din Târgu-Mureș, și are doi copii: Raul Mihai Băciuț, absolvent al Facultății de Informatică a Universității „Petru Maior” (promoția 2005), și Sergiu-Paul Băciuț, student în anul al III-lea la Facultatea de Drept a Universității din Sibiu.
Activitate Activitatea publicistică a debutat în perioada studenției, la revista Echinox din Cluj-Napoca, unde a parcurs etapele de redactor și secretar de redacție, între anii 1978 și 1982. Ulterior, a activat în învățământ, ca profesor și director adjunct al Școlii Generale din Gălești, județul Mureș (1982-1983).
Între 1983 și 2003, a fost redactor al revistei Vatra din Târgu Mureș și, în paralel, corespondent al Televiziunii Române, Departamentul Emisiunilor Informative. Activitatea editorială a inclus funcția de redactor-șef al Editurii Tipomur (1991-2003), unde a coordonat editarea a aproape 400 de titluri și a semnat numeroase prefețe și postfețe.
De-a lungul anilor, a deținut funcții de conducere și coordonare în presa culturală și de afaceri, fiind director sau redactor-șef al mai multor publicații din Târgu-Mureș, precum Alpha, Mondo Business, Ambasador, Teatru-n teatru, Gura lumii, Societatea încotro? și redactor cultural la cotidianul Cuvântul liber. Totodată, a coordonat publicații locale și regionale, între care Gazeta Reghinului, Informația mureșeană, Făgurel, Codrul Cosminului și revista Comlodul.
Din 1998, a fost cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, iar începând cu februarie 2001 a ocupat funcția de director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș. A fost membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii Române din 1995 și a avut calitatea de membru supleant (1997-2001), deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia din 1998 și deputat în Adunarea Națională Bisericească din 2002. Din 2001 este director al Direcției pentru Cultură Mureș.
În plan profesional internațional, a fost bursier al Magazine Publishers of America (iulie-septembrie 1990). Activitatea sa media include realizarea a aproape 3.000 de reportaje de televiziune, precum și editarea CD-ului „Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Pușcaș la Radio Târgu Mureș.
Între 1978 și 1982 a fost membru al Cenaclului „Echinox”, iar din 1981 până în 1989 a participat la activitatea Cenaclului revistei Vatra. În perioada 1984-1989 a fost membru al Cenaclului „Romulus Guga”. Din anul 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, desfășurate la Reno, Nevada (1995), și la Liège, Belgia (1998), și a efectuat numeroase călătorii de documentare și participări culturale în Europa și Statele Unite ale Americii.
Colaborări A colaborat cu numeroase reviste literare și culturale din țară și din străinătate, între care Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențească, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, precum și cu publicații internaționale precum What’s Going On Here, The New Farm, Emmaus (SUA), Poezjia (Katowice, Polonia), Fjala și Flaka e välläzarimet (Iugoslavia), precum și reviste din Ungaria. De asemenea, a colaborat cu Radiodifuziunea Română - studiourile Cluj, Târgu-Mureș și București - și cu Televiziunea Română, la programele TVR 1, TVR 2, TVR Cultural și TVR Internațional.
Poeme sale au fost publicate în reviste literare internaționale, între care Magyar Lettre International (2001), cu poemele „Állatkerti séták” și „Árvíz”, în traducerea lui Fazakas Attila, precum și în revista Poezja, nr. 1/3, pp. 91–92, cu poemele „Apel wieczorny” și „Inna pora roku”, în traducerea lui Valeriu Butulescu.
Inițiative culturale A fost fondator al Cenaclului „Virtus Romana Rediviva” din Bistrița (1975) și inițiator al anchetei „Dreptul la timp”, dedicată generației ’80, publicată în revista Echinox în 1979 și continuată în Vatra în 1984, până la suspendarea acesteia de către cenzură, în 1985. În 1983 a fondat la Târgu Mureș Cenaclul „Hyperion”, care din 1984 a devenit „Romulus Guga”, iar în 1985 a inițiat Concursul de Poezie „Romulus Guga”, organizat anual. A fondat revista lunară Alpha (Târgu Mureș), apărută în 12 numere în 1990, precum și prima editură târgumureșeană postdecembristă, Casa de Editură „Alpha”. Tot în 1990 a inițiat și a realizat, ca autor unic, revista Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, la Emmaus (SUA).
Activitatea sa de inițiator cultural a continuat cu organizarea Taberei de Pictură „Millenium” de la Sovata (1999), a colecției „Poeții orașului Târgu-Mureș” (2001), a Concursului de Poezie Religioasă „Credo” (din 2001), a Concursului de Poezie și Eseu pentru Elevi și Studenți „Serafim Duicu” (din 2001), precum și a mai multor tabere artistice cu ediții anuale: Pictură și Sculptură în Sare la Salina Praid (din 2001), Sculptură în Lemn „Interart” la Reghin (din 2002). De asemenea, a inițiat Salonul Județean de Carte Mureșeană (din 2001), cu ediții la Reghin și Târnăveni, Tabăra de Pictură „Apollo”, cu tema „Nudul” (Sângeorgiu de Mureș, 2003), precum și seria de volume Repere Culturale Mureșene (I–IV, 2002–2005), publicată la Editura Tipomur. În același spirit, a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale, precum bănci și sedii de firme.
Distincții Nicolae Băciuț a fost distins cu numeroase premii literare și culturale. În perioada studenției, a obținut Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești de la Timișoara (1979), ca membru al trupei de teatru a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, precum și Premiul revistei Luceafărul la Festivalul „Baladele Dunării” de la Galați (1979), urmat de Premiul Special al Juriului la ediția din 1980 a aceluiași festival. A primit Premiul revistei Luceafărul la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș” de la Suceava (1981), Premiul II la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești de la Suceava (1981), Premiul revistei Astra la Sighetu Marmației (1982), Premiul Editurii Junimea la Festivalul „Mihail Sadoveanu” de la Piatra Neamț (1982) și Premiul revistei România literară la Festivalul „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău, Maramureș (1982).
În 1991 a fost nominalizat pentru Premiul „Oscar” în publicistică, în Statele Unite ale Americii. A primit Premiul Societății Culturale „Lucian Blaga” pentru volumele Memoria zăpezii și Nostalgii interzise, Premiul pentru publicistică al Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul Anotimpul probabil (1996), Premiul „George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Casa cu idoli (Bistrița, 1997), precum și mai multe premii ale Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumele Curs și recurs (1999) și Babel după Babel (2000). De asemenea, i-a fost acordat Premiul „Maria Ivănescu” pentru traducerea, în colaborare cu Alina Cadariu, a piesei de teatru Prieteni absenți de Alan Ayckbourn.
A primit diplome de excelență din partea consiliilor locale din Reghin, Blaj și Râciu, Premiul „Mihai Eminescu” al Casei de Cultură „Mihai Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, precum și Diploma de Merit a Casei de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni (mai 2005), pentru sprijinul constant oferit scriitorilor Cenaclului literar „Elena din Ardeal”. Pentru contribuția sa la promovarea valorilor ortodoxiei, a fost distins cu titlul de „Cetățean de onoare” al localității Deleni, județul Mureș.
Opera
Volume Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989 Jocuri încrucișate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha” Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureș, 1991 America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1994 Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995 Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996 A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996 Și așa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997 Curs și recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997 Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997 Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999 Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000 Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001 Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001 Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediție bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001 N.Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Dacia, 2001 Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureșeană, Editura Tipomur, 2001 Solstițiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002 Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003 Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003 Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004 De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004 O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, Editura Reîntregirea, 2005 Cartea in librarii, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2005, numărul 668, accesat la 22 ianuarie 2014 Valori mureșene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005
Prezențe în antologii
Spații posibile, Bistrița, 1979 Biblioteca Opinia, Iași, 1981 Caietul debutanților, 1980-1981, Editura Albatros, 1983 Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984 Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996 Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998 Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998 Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001 Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001 Cenaclul literar George Coșbuc – 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001 Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003 Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003 Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004
Referințe critice (selectiv)