Leopold al III-lea, supranumit cel Pios, (), aparținând Casei de Babenberg, a fost margraf al Austriei din 1095 până la sfârșitul vieții. În anul 1485 a fost canonizat fiind sărbătorit pe 15 noiembrie. Leopold este sfântul ocrotitor al Austriei și al Austriei Inferioare, al Vienei (în special al cartierului Leopoldstadt).

Biografie A fost fiul lui Leopold al II-lea de Babenberg, supranumit „cel Frumos”, și al soției sale, Ida de Austria.Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, p.61.

Leopold al III-lea, fondator al Vienei, a devenit cel de-al patrulea margraf al Austriei la 12 octombrie 1095, la moartea tatălui său. Leopold a fost căsătorit de două ori: prima lui soție aparținea familiei Perg, decedată în 1105, iar cea de-a doua soție, Agnes, a fost văduva lui Frederic I al Suabiei, fiica împăratului Henric al IV-lea și soră a împăratului Henric al V-lea, ceea ce i-a conferit un mare prestigiu. Leopold și-a impus autoritatea asupra Vienei păstrându-și reședința la Klosterneuburg unde a dispus construirea unui castel în apropiere de mănăstirea cisterciană de la Heiligenkreuz.

În cursul celor patruzeci de ani de domnie, Leopold a susținut răspândirea ordinelor religioase, a introdus monahismul cistercian în Austria și a fondat abația cisterciană din Mariazell.

Sfârșitul vieții și canonizarea Leopold a murit la 15 noiembrie 1136 la vârsta de 63 de ani, în urma unui misterios accident de vânătoare despre care, în mod ciudat, cronicile timpului și analele bisericilor nu relatează nimic. Doar analele Domului din Erfurt, o sursă considerată de încredere în imperiu, menționează întâmplarea clar: „Margraful Leopold a fost ucis la vânătoare”.Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, pp. 72-73. Papa Inocențiu al II-lea i-a acordat absoluțiunea ulterior decesului prin autoritatea sa apostolică.Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, p. 73. Leopold a fost înmormântat în mănăstirea augustiniană fondată de el în Klosterneuburg. A lăsat amintirea unui bun admnistrator care a făcut mănăstirilor donații generoase. Leopold a fost canonizat în 1485 și ulterior a devenit sfântul patron al landului Austria Inferioară.

Cercetarea rămășițelor sale în 1936 a stabilit că Leopold, înalt de 1,80 m, a fost ucis de o suliță care l-a lovit în mijlocul feței. S-a speculat că unul dintre fii săi dornici de a prelua puterea ar fi provocat moartea margrafului (probabil unul din fiii rezultați din prima căsătorie a lui Leopold, Adalbert sau Frederic), dar presupunerea nu a fost susținută cu argumente. Poate că într-adevăr, Leopold a murit în accident de vânătoare și nu ca un martir apărându–și credința, cum s-ar fi potrivit unui „sfânt”.

Căsătorii și descendenți Leopold s-a căsătorit întâi cu Adelaida de PergPerg este o localitate austriacă din districtul cu același nume, în Austria Superioară. cu care a avut doi fii: Adalbert și Frederic. După decesul primei soții în 1105, Leopold s-a căsătorit în 1106 cu Agnes de Waibligen (1073 – 1143), fiica împăratului lui Henric al IV-lea și a soției sale, Berta de Savoia. Agnes i-a dăruit zece copii: Henric al II-lea Jasomirgott (1114 – 1177);Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1, pp.184-185. Leopold al IV-lea (1108 – 1141), căsătorit cu Maria, fiica regelui Boemiei;Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser (partea A: Arbori genealogici), Editura Böhlau, Viena 1989, ISBN 9783205980964, p. 4.Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, p. 67. Otto de Freising (1109 – 1158), episcop de Freising; Uta (1110 – 1154), soția lui Luitpold de Plain; Agnes (1111 – 1157), soția lui Ladislau al II-lea,Ladislau al II-lea (n. Cracovia, 1105 – d. Altenburg, 30 mai 1159), supranumit Exilatul, a fost mare duce al Poloniei între 1138 și 1146. duce al Poloniei și Sileziei; Iudita (1115 – 1168), soția marchizului Wilhelm al V-lea de Montserrat; Elisabeta (d. 1143), soția contelui Hermann al II-lea de Winzenburg; Conrad (1120 – 1168), episcop de Passau (1148–1164) și arhiepiscop de Salzburg (1164); Gertruda (1120 – 1150), soția regelui Vladislav al II-lea al Boemiei (d. 1175); Berta (d. 1120).

Galerie de imagini

Note

Bibliografie Karl Lechner: Die Babenberger, Markgrafen und Herzoge von Österreich, Editura Böhlau, Viena 1997, ISBN 3-205-98569-9. Brigitte Vacha & Walter Pohl: Die Welt der Babenberger: Schleier, Kreuz und Schwert, Editura Styria, Graz 1995, ISBN 9783222123344. Walter Kleindel: Das Grosse Buch de Österreicher, Editura Kremayr & Scheriau, Viena 1987, ISBN 3-218-00455-1. Brigitte Sokop: Stammtafeln europaischer Herrscherhauser, Editura Böhlau, Viena 1993, ISBN 9783205980964. Stephan Vajda: Die Babenberger. Aufstieg einer Dynastie, Editura ORAC, Viena, 1986, ISBN: 3-7015-0011-8, pp. 64-80.

Categorie:Nașteri în 1073 Categorie:Nașteri pe 29 septembrie Categorie:Decese în 1136 Categorie:Decese pe 15 noiembrie Categorie:Sfinți în Biserica Catolică Categorie:Istoria Austriei Categorie:Monarhi romano-catolici canonizați Categorie:Casa de Babenberg