Giulio Magni (n. 1 noiembrie 1859, Velletri – d. 16 februarie 1930, Roma) a fost un arhitect și critic de artă italian care a activat în Italia și timp de zece ani și în România.

Biografie S-a născut în 1859 în familia istoricului de artă Basilio Magni (1831-1925).

Un certificat din noiembrie 1881 indică faptul că la acea dată Magni își încheiase deja studiile de arhitectură la Institutul Regal de Arte Frumoase din Roma, sub îndrumarea lui L. Rosso (Scano).

În 1881, la numai 22 ani, Giulio Magni a câștigat premiul II la Concursul Poletti, în cadrul Academiei San Luca din Roma.Școala Nr. 11, Heliade Rădulescu

La 31 ani, în 1890, a participat împreună cu alți arhitecți italieni de frunte, precum Pio Piacentini, Ernesto Basile, Gaetano Koch, Camillo Pistrucci, Raffaello Ojetti și Giuseppe Sacconi, la fondarea grupării „Associazione Artistica fra i Cultori di Architettura in Roma” (Asociația Artistică a Iubitorilor de Arhitectură).

În 1893, Giulio Magni a fost invitat la București, unde, între anii 1894 și 1904, a lucrat la proiecte pentru Primăria Capitalei în cadrul "Direcțiunii Lucrărilor Tecnice", în baza unui contract pe trei ani, și pentru Ministerul Lucrărilor Publice. Ca angajat al Serviciului de Studii al Direcțiunii Lucrărilor Tehnice, și, după unele surse, ca arhitect șef al orașului, Giulio Magni a construit diverse clădiri care se înscriu în stilul neoromânesc sau neobrâncovenesc, probabil datorită colaborării sale cu Ion Mincu. Postări UAR pe Facebook și Instagram. În deceniul petrecut în București, Giulio Magni a realizat edificii variate, aproape treizeci la număr, cum ar fi Hala Traian, Palatul Arhiepiscopiei Catolice, o biserică la Constanța, gări, vile comandate de personalități importante ale vremii, și un număr de școli la Iași și București.

Magni a încercat să scoată în evidență originile latine ale românilor, scop pentru care a prezentat în 1896 un proiect pentru construirea unui "For al lui Traian" prin reamenajarea Pieței Academiei, cu o simbolistică similară cu cea a celui din Roma, în care se află Columna lui Traian. Proiectul prevedea construcția unei biblioteci și a unui muzeu. Statuia lui Mihai Viteazul ar fi trebuit mutată, alte statui de domnitori precum și a regelui Carol I adăugate, iar pentru centrul forumului Magni propunea o replică a Columnei lui Traian cu o statuie a lui Traian în vârf. Magni nu și-a putut îndeplini acest vis, lăsând în schimb în urmă Hala Traian, alături de alte încercări ale sale, de a realiza o legătură și mai profundă între Italia și România.

Dintre multiplii arhitecții și inginerii cu care Magni a colaborat în România, merită menționați arhitectul Alexandru Clavel și inginerul Elie Radu. Elie Radu este cel vare i-a proiectat reședința, într-un stil utilizat și la Școala Comunală Mavrogheni.

Gara din Burdujeni, atribuită lui Giulio Magni și construită în jurul anului 1900, este o lucrare remarcabilă și reprezentativă pentru spiritul vremii. Clădită din cărămidă aparentă la interior și la exterior, material care atenuează din monumentalitatea ansamblului, această gară este cea mai mare din Vechiul Regat, și se păstrează neschimbată până în ziua de azi.

După întoarcerea sa din România, între 1906 și 1907 a fost președinte al grupării la a cărei înființare participase în 1890. Ca arhitect șef al Romei a oferit un teren deosebit de valoros din oraș pentru realizarea unei „Accademia di Romania”, la construcția căreia a contribuit substanțial, împreună cu arhitectul Petre Antonescu.

Lucrări Lucrările arhitectului sunt în general clasicizante, vădit eclectice. Câteva lucrări ale lui Giulio Magni se înscriu însă în arhitectura neoromânească, probabil ca urmare a colaborării cu arhitectul Ion Mincu.

În cei zece ani în care a locuit și lucrat la București, Giulio Magni a realizat aproape treizeci de edificii dintre cele mai variate, precum Hala Traian, Palatul Arhiepiscopiei Catolice, o biserică la Constanța, gări, diferite vile comandate de personalități importante ale vieții politice și sociale române (dr. Andronescu, ing. Gh. Popovici etc.) și mai multe școli la Iași și București.

Clădiri publice realizate 1894 sau '96 - Hala Traian din București (inițial proiect de „hală de comerț și abator de miei”)

1895 sau '97 - Școala Comunală Mavrogheni, București 1896 sau '97 - Școala catolică (Arhiepiscopat Latin), Calea Călărașilor nr. 8-10, București; dispărută 1898 - Gara din Comănești 1894-96, finalizare 1898; împreună cu ing. Anghel Saligny - Antrepozitele Generale (parte din Bursa de mărfuri), str. Uranus nr. 50, București; azi "The Ark" 1898 - Seminarul Central Ortodox, București (în prezent, Academia Tehnică Militară); 1898 Gara regală, Curtea de Argeș 1899 - Vechea gară din Brusturoasa, numită halta Elie Radu, dinamitată în al Doilea Război MondialGara Brusturoasa cca. 1900 - Gara din Burdujeni, atribuită lui G. Magni 1900 - Palatul Arhiepiscopiei Latine, București; 1900-1902 Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București cca. 1902 - Gara Comănești, Bacău cca. 1902 - Baie populară, București 1906 - Școala comunală Mavrogheni (v. art. în lb. engl. „Mavrogheni”) din București, în prezent Școala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu”, șos. Kiseleff nr. 5 colț cu str. MonetărieiȘcoala Gimnazială „Ion Heliade Rădulescu”, pagina web, accesată 10.4.2026. nedatat - Sanatoriu (București); nedatat - Palat Comunal (București) nedatat - Biserică (Constanța)

Reședințe private realizate 1895 - Vila Scolari-Trolli, Iași 1896 - Locuința directorului Școlii Comunale Mavrogheni, București 1896 - Locuința directorului Școlii Comunale Sf. Voievozi, București 1897 - Casa ing. Gheorghe Popovici, str. Părintele Galeriu nr. 6, fosta Venerei, București 1897 sau '98 - Casa C. Mironescu, b-dul Lascăr Catargiu (fost Colței) nr. 1, București 1898 - Casa Elie Radu, str. Alexandru Donici nr. 40, București 1898 - Casa generalului Demostene, str. Prudenței nr. 8, București; dispărută 1899 - Casa doctorului Andronescu, b-dul Colței, București 1900 - Casa arhiepiscopului Mons. de Hornstein, București; 1900 - Casa directorului Școlii Normale pentru institutori, București.

Proiecte nerealizate 1889-1896 - Arhivele Statului, București 1893 - Biserică ortodoxă, București 1894 - Spital comunal, București 1895 - Palat Comunal, București

Respinse la concursuri 1890 - Palatul Camerei Deputaților 1893 - Gara Centrală (premiul II) 1906 - Palatul Bursei și Camerei de Comerț, împreună cu Alexandru Clavel

Distincții și comemorări Magni a fost decorat cu înalte ordine de către Regele Carol I și de regii Italiei.

În martie 2026, profesorul Sorin Vasilescu a organizat la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu din capitală o expoziție dedicata activității din Romania a arhitectului Giulio Magni.

Bibliografie Celac, Mariana; Carabela, Octavian; Marcu-Lapadat, Marius, București, arhitectură și modernitate - un ghid adnotat, Editura Simetria, București, 2005

Constantin, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986 Noica, Nicolae Șt., Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative, Editura Cadmos, București, 2008

Kisilewicz, Ileana, Villa “Scolari–Trolli” din Iași, arhitect Giulio Magni, în Monumentul XIV (publicația simpozionului Monumentul: tradiție și viitor, ed. a XIV-a), pag. 347-369, Editura Doxologia, Iași, 2012

Popescu, Carmen, Le Style National Roumain. Construir une nation à travers l’architecture, 1881-1945, Presse Universitaire, Rennes, 2004

Socolescu, Toma T., Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă: 1800-1925, Editura Caligraf Design, București, 2004 Curinschi-Vorona, Gheorghe, ''Istoria arhitecturii în România'", Editura Tehnică, București, 1981

Zbîrnea, Ileana, "Guilio Magni. I suoi progetti di architettura in Romania", Annuario Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001

Legături externe Giulio Magni pe site-ul treccani.it

Note

Categorie:Nașteri în 1859 Categorie:Nașteri pe 1 noiembrie Categorie:Decese în 1930 Categorie:Decese pe 16 februarie Categorie:Arhitectura neoromânească Categorie:Arhitecți din secolul al XIX-lea Categorie:Arhitecți din secolul al XX-lea Categorie:Arhitecți șefi ai Bucureștiului Categorie:Critici de artă italieni Categorie:Italieni din secolul al XIX-lea Categorie:Italieni din secolul al XX-lea