Agilolfingii au reprezentat o familie nobilă fie de franci fie de bavarezi, care a condus Ducatul de Bavaria în numele suzeranilor lor din dinastia francă a merovingienilor, începând cu circa 550 până la anul 788.
Numele dinastiei provine de la Agilulf, un principe semilegendar al tribului germanic al suebilor și descendent din regele Hermeric al suebilor din Galicia. Primul duce din această familie atestat documentar a fost Garibald I (Gariwald). O ramură a Agilolfingilor a guvernat de asemenea în Regatul longobard din Italia între 616 și 712, cu intermitențe.
Emisă în jurul anului 743, Lex Baiuvariorum îi menționează pe Agilolfingi ca fiind dinastia conducătoare, ridicată pe tron de către regii franci din dinastia Merovingiană. Rezidența lor din Bavaria era la Regensburg. Dat fiind că destinul lor era strâns legat de cel al merovingienilor, Agilolfingii bavarezi s-au opus puterii crescânde a majordomilor din dinastia Carolingiană, care în cele din urmă i-au înlăturat pe Agilolfings de la putere.
Conducători Agilolfingi din Bavaria Garibald I, duce de Bavaria 548–591 Tassilo I, rege de Bavaria 591–610 Garibald al II-lea, duce de Bavaria 610–630 Theodo I, duce de Bavaria 680–716 Lantpert, fiul lui Theodo, asasinul Sfântului Emmeram de Regensburg Uta, fiica lui Theodo Theudbert, fiul lui Theodo, duce în Salzburg cca. 702–719 Theobald, fiul lui Theodo, duce asupra unor părți din Bavaria cca. 711–719 Tassilo al II-lea, fiul lui Theodo, duce în Passau cca. 716–719 Grimoald, fiul lui Theodo, duce în Freising cca. 716–725, ulterior conducător al întregii Bavarii Hugbert, fiul lui Theudbert, duce de Bavaria 725–737 Odilo, fiul lui Gotfrid, duce de Bavaria 737–748 Grifo, uzurpator pe jumătate carolingian 748 Tassilo al III-lea, fiul lui Odilo, duce de Bavaria 748–788, destituit de Carol cel Mare Theodo al II-lea, fiul lui Tassilo al III-lea, devenit călugăr
Conducători Agilolfingi din Italia
Gundoald, fiul lui Garibald I, duce de Asti Theodelinda, fiica lui Garibald I, regină a longobarzilor Adaloald, fiul regelui Agilulf al longobarzilor și al reginei Theodelinda Gundeberga, fiică a regelui Agilulf al longobarzilor și al reginei Theodelinda, căsătorită cu regele Arioald al longobarzilor Aripert I, fiul lui Gundoald de Asti, rege al longobarzilor 653–661 Godepert, fiul mai mare al lui Aripert I, rege al longobarzilor 661–662 în comun cu Perctarit (Berthari), fiul mai tânăr al lui Aripert I, rege al longobarzilor 661–662 și 672–688 Cunincpert, fiul lui Perctarit, rege al longobarzilor 688–700 Liutpert, fiul lui Cunincpert, rege al longobarzilor 700–701 Raginpert, fiul lui Godepert, rege al longobarzilor 701 Aripert al II-lea, fiu lui Raginpert, rege al longobarzilor 701–712
Agilolfingi la curtea Austrasiei france Chrodoald, nobil la curtea regelui Dagobert I, asasinat în 624 Fara, oponent al regelui Sigebert al III-lea
Bibliografie Charles Oman, The Dark Ages, 476–918, Londra, Rivingtons, 1914. Kathy Lynne Roper Pearson, Conflicting Loyalties in Early Medieval Bavaria: a View of Socio-Political Interaction, 680-900, Aldershot, Ashgate, 1999.
Legături externe Biographies of some Agilolfingians Tentative Genealogy of Early Agilolfings, according to Jörg Jarnut
Categorie:Dinastia agilolfingă Categorie:Istoria Bavariei Categorie:Triburi germanice Categorie:Longobarzi