miniatura|Țara Codrului între hotarele județului Maramureș Țara Codrului este o regiune istorică din România, situată pe teritoriile județelor de azi Satu Mare, Maramureș și Sălaj. Zona este situată în nord-vestul țării, de o parte și de alta a culmii Făgetului sau a Codrului, cum îi spun localnicii. Codrul este o zonă de dealuri, este alcătuită în majoritate de români, după cum indică chiar denumirile latine din documentele istorice: possessiones Valahales, villa ollachalis, etc.

Etimologie Numele său provine de la masivul deluros Culmea Codrului (sau Culmea Făgetului), care reprezintă inima geografică a zonei.

Istoric Zona Codrului circumscrie un teritoriu cu un destin propriu în istoria poporului nostru. Politic și administrativ, acesta s-a situat mereu la o răspântie, fiind menit să delimiteze realități diferite.

Primele atestări scrise ale localităților din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea: Supur la 1215, Ardusat, Crucișor, Tămaia, toate la 1231, Săcășeni la 1240, Hodișa în 1271, Iegheriște în 1272, Homorodul de Jos, Homorodul de Sus și Medișa în 1273, apoi în secolul al XIV-lea: Arduzel, Hodod în 1334, Giurtelec și Sălsig (pe atunci pe malul drept al Someșului) în 1378, Babța în 1383, Motiș și Șandra în 1387, Oarța de Jos, Ortița și Oarța de Sus (toate trei numite Trywarcha), Băsești, Urmeniș Asuajul de Jos și Asuajul de Sus în 1391, Bicău în 1395, iar în secolele al XV-lea și al XVI-lea mai sunt atestate încă 19 localități codrenești: Ulmeni la 1405, Stremț la 1410, Băița de sub Codru, Chelința, Mânău, Cehal și Corund la 1423, Odești, Săliște, Săuca, Socond, Soconzel, Stâna, Tămășești, Tohat la 1424, Bârsău de Jos, Bârsău de Sus la 1470, Solduba la 1475, Ariniș la 1543. În secolul al XVII-lea mai sunt menționate alte trei localități .

Primele atestări scrise ale comunelor/localităților/satelor din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea. Ordinea atestării acestora pe judete este următoarea: MARAMUREȘ Comuna Ardusat (1231) – Ardusat, Arieșu de Câmp, Colțirea Comuna Fărcașa – Buzești, Tămaia (1231), Sârbi, Fărcașa Comuna Gărdani – Gărdani Comuna Sălsig (1378) – Sălsig Comuna Asuajul de Sus (1391) – Asuajul de Sus, Asuajul de Jos Comuna Băița de sub Codru (1423) – Băița de sub Codru, Urmeniș (1391) Comuna Băsești (1391) – Băsești, Odești (1423), Săliște, (1423), Stremț la (1410) Comuna Bicaz – Bicaz, Ciuta, Corni Comuna Oarța de Jos – Oarța de Jos, Oarța de Sus, Orțâța (toate trei numite Trywarcha – 1391) Oraș Ulmeni (1405) – Arduzel (1334), Chelința (1423), Mânău (1423), Someș-Ulieac, Tohat (1424), Țicău, Vicea Comuna Ariniș la 1543 – Ariniș, Rodina, Tămășești (1424) SATU-MARE Comuna Supur (1215) – Dobra, Giorocuta, Hurezu Mare, Racova, Supuru de Jos, Supuru de Sus, Sechereșa Comuna Crucișor (1231) – Crucișor, Iegheriște (1272), Poiana Codrului Comuna Săcășeni (1240) Comuna Socond – Cuța, Hodișa (1271), Soconzel (1424), Stâna (1424) Comuna Valea Vinului – Măriuș, Roșiori, Sâi, Valea Vinului Comuna Viile Satu-Mare – Medișa (1273), Tătărești, Tireac, Viile, Cionchești Comuna Homoroade – Chilia, Homorodul de Sus (1273), Homorodul de Mijloc, Homorodul de Jos, Necopoi, Solduba la 1475 Comuna Hodod (1334) – Giurtelecu Hododului (1378), Hodod, Lelei, Nadișu Hododului Comuna Bogdand – Babța (1383), Bogdand, Corund (1423), Ser Comuna Beltiug – Beltiug, Bolda, Rătești, Șandra (1387), Ghirișa, Giungi Comuna Pomi – Aciua, Borlești, Bicău (1395), Pomi Comuna Cehal (1423) Comuna Săuca (1424) Comuna Bârsău – Bârsău de Jos, Bârsău de Sus (1470) SĂLAJ Comuna Benesat – Aluniș, Benesat, Biușa Oraș Cehu Silvaniei – Horoatu Cehului, Motiș (1387), Nadiș, Ulciug Surse:

http://Ghiduri de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural – OAR

Geografie Țara Codrului este o străveche zonă istorică situată în nord-vestul țării pe teritoriile județelor Satu Mare, Maramureș și Sălaj, de o parte și de alta a culmii Făgetului sau a Codrului, formațiune semi-muntoasă de origine hercinică, asemenea Măcinului dobrogean, delimitată de Lunca Sălajului, Lunca Someșului, iar în vest de Câmpia Sătmarului, cuprinzând aproximativ 47 de localități. Încă se mai găsesc păduri, mai ales mai aproape de Movila Codru, la capătul vestic al zonei, deși se află la mare diferență de fosta pădure nesfârșită de stejari, pentru care a fost numită zona. Obiective turistice cu caracter natural ar fi Poienița Pintii, o peșteră care l-ar fi găzduit pe haiducul Pintea, Măgura Coașului; cât și antropic, bustul din lemn făcut legendarului partizan Vasile Blidaru. Vegetația cuprinde specii de arbori ca: pini, carpen sau stejar, dar și leurdă și pleurotus.

Cultura Este considerată una dintre cele mai conservatoare zone etnografice, păstrând tradiții arhaice precum:

Danțul la șură

Un eveniment comunitar duminical unde tinerii se adună pentru a juca dansuri populare specifice sub îndrumarea "vătafului".

Portul popular

Se distinge prin simplitate și eleganță, cu elemente brodate manual specifice fiecărei sub-zone.

Călușarii din Băsești

Un joc bărbătesc de o vechime considerabilă, simbol al mândriei locale.

Locuri și atracții de interes Asuaju de Sus

Cunoscut pentru festivalul anual "Târgul Cepelor", unul dintre cele mai mari evenimente folclorice din regiune.

Băsești

Localitate cu o rezonanță istorică puternică, legată de figura lui George Pop de Băsești, lider al mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania.

Puncte de belvedere

Culmea Codrului oferă panorame spectaculoase asupra regiunilor învecinate, fiind o destinație căutată pentru drumeții și recreere.

Ruinele cetăților medievale

Cele mai importante vestigii din zonă sunt legate de Cetatea Ardud (Satu Mare), o fortăreață cu un trecut bogat în legende, și ruinele din zona Chioarului, care păzesc defileul Someșului. Acestea făceau parte dintr-un sistem defensiv strategic la granița regiunilor istorice.

Crucile celtice

Pot fi găsite în cimitirele vechi ale unor sate precum Benesat (Sălaj). Acestea sunt pietre de căpătâi străvechi care îmbină simbolistica creștină cu forme arhaice circulare, amintind de crucile celtice, unele având chiar inscripții în alfabetul chirilic.

Tumulii dacici

Cunoscuți local sub numele de "curgane" sau "movile", aceștia reprezintă mormintele unor căpetenii ale dacilor liberi. Cea mai celebră zonă este Oarța de Sus (Maramureș), supranumită și "Valea Regilor din Țara Codrului", unde cercetările arheologice au scos la iveală dovezi ale unor ritualuri funerare complexe din Epoca Bronzului și perioada dacică.

Rezervația de cerbi lopătari

O atracție deosebită se află în cadrul Domeniului Țara Codrului din Asuaju de Sus. Aceasta funcționează ca o fermă și zonă de protecție unde vizitatorii pot observa cerbi lopătari, căprioare și alte animale sălbatice într-un mediu controlat, dar natural.

“Cetatea lui Pintea”

Impropriu numită așa deoarece in realitate sun ruinele fostei mănăstiri benedictine fortificate, aflate pe malul drept al Someșului, pe versantul sud-vestic al Dealului Mare, la care se ajunge pe un drum județean.

Referințe

Legături externe

Tara Codrului Articol despre Țara Codrului pe web site-ul Foto Maramureș

Categorie:Istoria României Categorie:Românism Categorie:Transilvania Codrului, Țara Categorie:Zone etnografice românești