Florești, până în 1924 Feneșu Săsesc, colocvial Feneș sau Feniș (în maghiară Fenes, Szászfenes, în germană Sächsisch Fenesch, Fenesch, Fenisch, Deutsch-Branndorf), este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Cluj, Transilvania, România.
Este situat pe drumul Cluj-Oradea, pe malul Someșului Mic, la 7 km de Cluj.
Istorie
Preistorie
Epoca de piatră
Neolitic În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată.
În punctul numit Hotmort, s-a descoperit un grup de tumuli, dar epoca sau cultura acestora nu a putut fi precizată.
În punctul numit dâmbul Tarișnea, s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată. O altă așezare deschisă neolitică, de cultură neprecizată, s-a descoperit în același punct.
Eneolitic Pe proprietatea Mikeș, s-a descoperit o așezare neo-eneolitică, de cultură neprecizată.
Epoca de bronz
Epoca bronzului timpuriu La vest de Cetatea Fetei, în hotarul satului, s-a descoperit o așezare deschisă din epoca bronzului, de cultură neprecizată.
În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, aparținând culturii Coțofeni. În același punct, s-a descoperit și o așezare deschisă din epoca bronzului, de cultură neprecizată.
În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu, aparținând culturii Coțofeni.
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare din epoca bronzului timpuriu, care aparține culturii Coțofeni. În același punct, s-a descoperit o a doua așezare, a cărei culturi nu a putut fi determinată.
Epoca târzie a bronzului În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o necropolă de incinerație, aparținând culturii Wittenberg, ce conținea 25 de morminte.
Tot în punctul numit Șapca Verde, a fost descoperită și o necropolă de înhumare, conținând 84 de morminte, aparținând culturii Noua.
Epoca de fier
Hallstatt În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, de cultură neprecizată.
În punctul numit Șapca Verde, s-a descoperit o așezare din epoca Hallstatt, de cultură neprecizată.
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare din epoca Hallstatt, de cultură neprecizată.
La Tène În punctul numit Cetatea Fetei, s-a descoperit o așezare deschisă, de cultură neprecizată, datată din epoca La Tène.
În punctul numit Labu, s-a descoperit o așezare, datată între secolele I î.Hr. și I d.Hr., a cărei culturi nu a putut fi precizată de către arheologi.
Antichitate
Perioada romană În punctul numit dâmbul Tarișnea s-a descoperit o așezare din epoca romană târzie.
În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit un monument comemorativ aparținând culturii romane, posibil funerar.
În punctul numit Labu s-a descoperit o așezare ce datează din epoca romană dintre secolele 2 și 3 după Christos.
Epoca migrațiilor În punctul numit Șapca Verde s-a descoperit o așezare gepidică aparținând secolului 5 după Christos. Tot în acest punct s-a descoperit și o necropolă de înhumație gepidică care a conținut 45 de morminte.
O așezare din epoca migrațiilor de cultură neprecizată datată între secolele 7 și 8 după Christos a fost de asemenea descoperită în punctul numit Șapca Verde.
Evul Mediu O așezare din epoca medievală timpurie de cultură neprecizată a fost descoperită în punctul numit Labu.
O cetate fortificată cu val și palisadă și cu zid de piatră datată între secolele 13 și 14 după Hristos, a fost descoperită în același punct, numit Labu.
Fortificația Floreștiului a fost construită pe dealul Lazului în secolul 13.
Prima atestare documentară a localității este din 1297 sub numele de Zaazfenes.
Într-un document din 1336 apare ca proprietate a bisericii Cluj-Manastur, mai târziu intră în proprietatea episcopiei Ardealului[necesită citare].
În partea de sud-vest a satului, în vârful Dealul cetății, încă se mai pot găsi rămășițele Cetății Floreștiului (Fenesvár) denumită și Cetatea Fetei.
Cetatea a fost construită după invazia tătară de către episcopul Petru al Transilvaniei și este menționată din 1312[necesită citare].Probabil a fost distrusă în timpul răscoalei țărănești din 1437[necesită citare].
Biserica romano-catolică cu hramul Sărbătoarea Tuturor Sfinților a fost construită între secolele 14 și 15, clopotnița acesteia fiind datată din secolele 18-19.
Aici a primit o rană fatală Prințul György Rákóczi II al Transilvaniei la 22 mai 1660 în bătălia cu armata turcă[necesită citare].
Amplasat într-un parc de 20 de acri din centru, castelul Mikes în stil clasicist a fost demolat în 1945[necesită citare].
Note
Bibliografie
Vezi și Muzeul Apei din Cluj-Napoca Biserica romano-catolică din Florești Lista monumentelor istorice din județul Cluj miniatura|Florești / Szászfenes -RO 2023
Galerie de imagini
Florești, Florești