right|thumb||290px|Trofeul Cupei Mitropa Cupa Mitropa, numită oficial La Coupe de l'Europe Centrale (Cupa Europei Centrale), a fost prima competiție fotbalistică europeană intercluburi. După cel de-al Doilea Război Mondial, începând cu 1951, competiția s-a numit Zentropa Cup.

Context

În anul 1897, cofondatorul clubului Vienna Cricket and Football Club, John Gramlick Sr, pune bazele unei competiții fotbalistice numită Cupa Challenge, în cadrul căreia participau doar cluburile din granițele Imperiului Austro-Ungar, cu precădere din marile orașe: Viena, Budapesta, Praga. Cu toate că în această competiție participau echipe din trei federații de fotbal, ea nu avea caracter internațional, fiind considerată un campionat al Imperiului.

Ideea unei noi competiții

În urma prăbușirii Imperiului dualist Austro-Ungaria, au apărut noi state naționale: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia. Aceste state și-au creat ligi profesioniste de fotbal, fiind cele dintâi de pe continentul european (Austria: 1924, Ungaria: 1925, Cehoslovacia: 1926). Șeful Federației Austriece de Fotbal (ÖFB — Österreichischer Fußball-Bund), Hugo Meisl, a avut ideea de a fonda o competiție europeană, iar decizia a fost luată pe 16-17 iulie 1927 în cadrul unei întruniri la Veneția.Mitropa Cup History – Ref: IFFHS.de

Oficial, turneul s-a numit La Coupe de l'Europe Centrale (Cupa Europei Centrale), dar a fost cunoscut publicului larg ca Mitropapokal (germană), Mitropa Cup (engleză) sau Cupa Mitropa.

Istoric Perioada interbelică

right|thumb|400px|Națiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Interbelică)

Inițial Hugo Meisl dorea ca pe lângă echipele din Austria, Cehoslovacia și Ungaria să participe și echipe din Germania, însă demersul său a fost împiedicat de două cauze : vecinii germanii nu aveau o ligă națională, iar final campionatului german se desfășura în același timp cu turneul Cupa Mitropa. Prin urmare Heisl este nevoit să accepte în competiție cluburi din Iugoslavia, în dauna celor italiene care nu aveau o ligă națională și nu aveau prestigiul Echipei Naționale a Italiei - "Squadra Azzura". Țările implicate puteau trimite fie Campioana (câștigătoarea campionatului) și Vice-campioana țării, fie Campioana țării și Câștigătoarea Cupei.

În 1927 a avut loc Cupa Mitropa prima ediție a turneului fotbalistic la care au participat câte două echipe din următoarele state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia și Iugoslavia. Primele meciuri ale Cupei Mitropa s-au desfășurat pe 14 august.

Se juca în sistem eliminatoriu, cu tur și retur, iar câștigătoarea s-a decis pe 13 noiembrie 1927 ca fiind AC Sparta Praga, câștigând cu 7-4 scor total în fața lui SK Rapid Viena.

Ca urmare a performanțelor slabe ale cluburilor iugoslave și fondarea Seriei A în Italia, echipele iugoslave au fost înlocuite de către cluburile italiene în Ediția a III-a. Creșterea numărului de sud-americani cu cluburile italiene a condus la o îmbunătățire considerabilă în standardul lor de joc și a reprezentat un punct de atracție în celelalte țări participante.

În Ediția a VIII-a, 1934 s-a decis ca cele patru națiuni să participe la turneu cu câte 4 echipe astfel competiția începe cu optimi de finală. Cupa Mitropa avea să devină un fenomen internațional, multe țări din Europa dorind să participe.

În ceea ce privește extinderea competiției, comitetul care se ocupa de organizarea Cupei Mitropa, privea cu o oarecare reticență, deoarece nu dorea ca prestigiul competiției să fie afectat sau fanii să își piardă interesul pentru primele etape. Italienii și cehiii erau în favoarea extinderii dorind să accepte participare cluburilor din România și Iugoslavia, oficialii austieci și maghiari s-au opus ideii.

Și totuși în Ediția a X-a, 1936 se ajunge la un compromis prin acceptarea echipelor din Elveția. Însă echipele din Elveția aveau o serie de condiții. Cele mai bune 4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflate pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de la fiecare meci (minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate.

În Ediția a XI-a, 1937 Cupa Mitropa se extinde cu adevărat, praticipând 7 națiuni: Italia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia (cu câte trei echpe), Elveția (2 echipe), România și Iugoslavia (câte o echipă,repezentate de campioana țării). Heisl a dorit să aducă și cluburi din Spania, însă demersul său a fost împiedicat de Războiul Civil Spaniol (1936 - 1939).

În Ediția a XII-a, 1938, apar probleme în competiție din cauze politice. Invazia germană și anexarea teritoriului austriac în Regatul German "Deutsche Reich", a împiedicat cluburile austriece să mai participe în Cupa Mitropa. Comitetul de organizare a stabilit cele trei națiuni Italia, Ungaria și Cehoslovacia să participe cu câte 3 echipe, iar România și Iugoslavia cu câte două echipe.

Ediția a XIII-a a Cupei Mitropa din 1939 avea să înceapă startul numai cu 8 echipe: câte două din Italia, Ungaria, Cehoslovacia și câte o echipă din România și Iugoslavia. competiția a început cu sferturile de finală.

Ediția a XIV-a, 1940, (ultima înainte de război), aliniază la start ca și în anul precedent 8 echipe, cu deosebirea echipele cehoslovace și italiene nu mai participă din cauza războiului. Au participat câte trei echipe din Iugoslavia și Ungaria, și două din România. Din păcate turneul va fi abandonat chiar înainte de finala dintre Rapid București și Ferencvaros Budapesta.

Perioada Postbelică left|thumb|400px|Naţiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Postbelică)

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, evenimentul, numit definitiv Cupa Mitropa, a fost reînviat prin invitație în 1955. În această perioadă au avut loc și două ediții neoficiale: cea din 1951 numită Cupa Zentropa, și cea din 1958, care a luat numele de Cupa Dunării. Cupa a fost deschisă cluburilor din Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Italia, în timp ce la ediția din 1958 au participat și echipe din România și Bulgaria. Din 1966 modelul organizatoric al cupelor europene prin invitarea echipelor mijlocii excluse din aceasta din urmă.

Pierzându-și treptat din importanță în fața celorlalte competiții continentale, din 1979 Mitropa a fost modificată și transformată, până la ultima ediție din 1992, într-o cupă pentru cluburile câștigătoare ale campionatelor respective de nivel doi: în această ultimă versiune, victoriile celor de la celebrele Milano și Torino. În 1989, cu totul excepțional, s-a organizat și Supercupa Mitropa, meci între Pisa (câștigătorul ediției din 1988) și Baník Ostrava (câștigătorul ediției din 1989).

Finalele Cupei Mitropa

Ediția Finalele Cupei MitropaȚaraCâștigătoareResultateFinalisteȚara1927 AC Sparta Praga 6–2 Rapid Viena 1–21928 Ferencváros 7–1 Rapid Viena 3–51929 Újpest 5–1 AC Sparta Praga 2–21930 Rapid Viena 2–0 AC Sparta Praga 2–31931 First Vienna 3–2 Wiener AC 2–11932 Bologna N/A 1933 Austria Viena 1–2 Ambrosiana-Inter 3–11934 Bologna 2–3 Admira Viena 5–11935 AC Sparta Praga 1–2 Ferencváros 3–01936 Austria Viena 0–0 AC Sparta Praga 1–0 1937 Ferencváros 4–2 Lazio 5–41938 Slavia Praga 2–2 Ferencváros 2–01939 Újpest 4–1 Ferencváros 2–21940 N/A Rapid BucureștiFerencváros 1941–50 1951 Rapid Viena 3–2 Admira Viena 1952–54 1955 Vörös Lobogó 6–0 ÚDA Praga 2–11956 Vasas 3–3 Rapid Viena 1–19–21957 Vasas 4–0 Vojvodina 1–21958 Steaua Roșie Belgrad 4–1 Rudá Hvězda Brno 3–21959 Honvéd 4–3 MTK 2–21960 1961 Bologna 2–2 Slovan Nitra 3–0 1962 Vasas 5–1 Bologna 1–2 1963 MTK Budapest 2–1 Vasas 1–1 1964 AC Sparta Praga 0–0 Slovan Bratislava 2–0 1965 Vasas 1–0 Fiorentina 1966 Fiorentina 1–0 Jednota Trenčín 1966–67 Spartak Trnava 2–3 Újpesti Dózsa 3–1 1967–68 Steaua Roșie Belgrad 0–1 Spartak Trnava 4–11968–69 Inter Bratislava 4–1 Sklo Union Teplice 0–01969–70 Vasas 1–2 Inter Bratislava 4–1 1970–71 Čelik Zenica 3–1 Austria Salzburg 1971–72 Čelik Zenica 0–0 Fiorentina 1–01972–73 Tatabányai Bányász 2–1 Čelik Zenica 2–1 1973–74 Tatabányai Bányász 3–2 ZVL Zilina 2–01974–75 Wacker Innsbruck 3–1 Honvéd 2–1 1975–76 Wacker Innsbruck 3–1 Velež Mostar 3–1 1976–77 Vojvodina RR Vasas 1977–78 Partizan 1–0 Honvéd 1978–79 1979–80 Udinese RR Čelik Zenica 1980–81 Tatran Prešov RR Csepel SC 1981–82 Milan RR TJ Vítkovice 1982–83 Vasas RR ZVL Zilina 1983–84 SC Eisenstadt RR Prishtina 1984–85 Iskra Bugojno RR Atalanta 1985–86 Pisa 2–0 Debrecen 1986–87 Ascoli 1–0 Bohemians Prague 1987–88 Pisa 3–0 Váci Izzó 1988–89 Baník Ostrava 2–1 Bologna 2–11990 Bari 1–0 Genoa 1991 Torino 2–1 (a.e.t) Pisa 1992 Borac Banja Luka 1–1 (a.e.t) 5–3 (p) BVSC

Campioanele Europei Centrale

ClubCâștigătoareFinalisteAnii câștigătoriAnii ca finaliste Vasas 1956, 1957, 1962, 1965, 1970, 1983 1963, 1977 Bologna 1932, 1934, 1961 1962, 1989 Sparta Praga 1927, 1935, 1964 1930, 1936 Ferencváros 1928, 1937 1935, 1938, 1939, 1940 Rapid Wien 1930, 1951 1927, 1928, 1956 Čelik Zenica 1971, 1972 1973, 1980 MTK Budapest 1955, 1963 1959 Újpest 1929, 1939 1967 Pisa 1986, 1988 1991 Steaua Roșie Belgrad 1958, 1968 – Austria Wien 1933, 1936 – Wacker Innsbruck 1975, 1976 – Tatabányai Bányász 1973, 1974 – Budapest Honvéd 1959 1975, 1978 Fiorentina 1966 1965, 1972 Spartak Trnava 1967 1958, 1968 Inter Bratislava 1969 1970 Slavia Prague 1938 1929 Vojvodina 1977 1957 Borac Banja Luka 1992 – Iskra Bugojno 1985 – Partizan 1978 – Milan 1982 – Torino 1991 – Udinese 1980 – Ascoli 1987 – Bari 1990 – SC Eisenstadt 1984 – First Vienna 1931 – Baník Ostrava 1989 – Tatran Prešov 1981 – ZVL Zilina – 1974, 1983 SK Admira Wien – 1934, 1951 Wiener AC – 1931 Austria Salzburg – 1971 Ambrosiana Inter – 1933 Lazio – 1937 Atalanta – 1985 Genoa – 1990 ÚDA Prague – 1955 Slovan Nitra – 1961 Slovan Bratislava – 1964 Jednota Trenčín – 1966 Sklo Union Teplice – 1969 TJ Vítkovice – 1982 Bohemians Prague – 1987 Velež Mostar – 1976 Prishtina – 1984 Csepel SC – 1981 Debreceni MVSC – 1986 Váci Izzó – 1988 BVSC – 1992 Rapid București – 1940

Titluri pe țări ȚaraTitluri 16 11 8 7

Golgheteri (1927–1940)

+ Golgeterii Locul Fotbalist Club Goluri 1 György Sárosi Ferencvaros TC Budapesta 492 Giuseppe Meazza Ambrosiana Inter 29 Géza Toldi Ferencvaros TC Budapesta4 Gyula Zsengellér Ujpest TE Budapesta 24 Matthias Sindelar FK Austria Viena6 Oldřich Nejedlý AC Sparta Praga 217 Raymond Braine AC Sparta Praga 19 Ștefan Auer Ujpest TE Budapesta FC Rapid București9 Franz Weselik SK Rapid Viena 1610/ Josef Bican SK Rapid Viena WSC Admira Viena Slavia Praga 15 Ferdinand Wesely SK Rapid Viena

Cel mai bun marcator (1951–1992) Pe sezon SezonJucătorClubGoluri1951 Erich Probst Rapid Wien 51955 János Molnár Vörös Lobogó 9 Nándor Hidegkuti Vörös Lobogó 91956 Lajos Csordás Vasas 81957 Johann Riegler Rapid Wien 5 Dezső Bundzsák Vasas 51959 Lajos Tichy Budapest Honvéd 91960 Sulejman Rebac Velez Mostar 41961 Milan Dolinský Red Star Bratislava 7 Viliam Hrnčár Slovan Nitra 71962 Harald Nielsen Bologna 111963 Ferenc Machos Vasas 71964 Václav Mašek Sparta Praga 71965 Lajos Puskás Vasas 31966 Friedrich Rafreider Wiener Sport-Club 51966–67 Antal Dunai Újpest 91967–68 Vojin Lazarević Steaua Roșie Belgrad 51968–69 Pavel Stratil Sklo Union Teplice 71969–70 János Farkas Vasas 61970–71 Aloise Renich Čelik Zenica 51971–72 Luciano Chiarugi Fiorentina 51972–73 Aloise Renich (2) Čelik Zenica 41973–74 Mihai Kyomyuves FC Tatabánya 61974–75 Jaroslav Melichar Sklo Union Teplice 31975–76 Kurt Welzl FC Wacker Innsbruck 61976–77 Vasas 41977–78 Momčilo Vukotić Partizan 31979–80 Nerio Ulivieri Udinese 41980–81 Csepel SC 31981–82 Jiří Šourek Vítkovice 3

Traseul echipelor românești în Cupa Mitropa Sezonul 1937 Primul tur

Sezonul 1938 Primul tur

Sferturi de finală

Sezonul 1939 Sferturi de finală

Sezonul 1940 Sferturi de finală

Semifinale