Angheluș Dinicu (n. 1838, București – d. 7 noiembrie 1905, București) a fost un naist român, de etnie romă, cunoscut pentru compoziția și aranjarea instrumentală a unor melodii inspirate din folclorul românesc, printre care și a bine cunoscutei melodii „Ciocârlia”. A fost bunicul violonistului și compozitorului Grigoraș Dinicu.
Biografie S-a născut în anul 1838 la București, fiind fiul chitaristului Costache Dinicu, cel mai prețuit lăutar al curții boierului Grigore Ghica-Vodă.Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 185 A învață naiul de mic de la naiștii tarafului lui Dumitrache și Năstase Ochialbi.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 167
În anul 1889 participă la Expoziția Universală de la Paris. Aici, pe 29 iunie, în urma unui concurs internațional de lăutari, taraful său iese câștigător împreună cu Ion Crăciunescu, naistul tarafului lui Sava Pădureanu, obținând Medalia de Aur. Tot la Paris, pe 26 august, este invitat împreună cu taraful la sărbătorirea ziarului francez „Le Figaro”, cântând, printre altele, „Doina”, „Ciocârlia”, „Am un leu și vreau să-l beu” și marșul „Deșteaptă-te române”.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 168
Pe 16 septembrie 1896 este invitat să concerteze la recepțiile de gală de la palatul din București și la Poiana Stânei, cu ocazia vizitei oficiale a împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei în România.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, pp. 168-169
A avut o fiică, mama lui Grigoraș Dinicu, și trei fii, toți muzicieni: Dimitrie Dinicu, (violoncelist), Gheorghe Dinicu (violonist și pedagog) și Nicolae Dinicu (pianist).Cosma, Lăutarii de ieri și de azi, p. 187
A compus și aranjat melodii inspirate din folclorul românesc, publicând în revista „Doina” lucrările „Sârba zânelor” (1884), „Hora Florica” (1885), „Hora Angelica” (1885), „Sârba Oloaga” (1885) etc.Cosma, Interpreți din România, p. 235> V.Cosma „Lăutari de ieri și de azi” 1996 p. 187
Decesul Moare la data de 7 noiembrie 1905 la București, fiind înmormântat la cimitirul „Pătrunjel” (astăzi „Reînvierea”) din Colentina.Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 171
Aprecieri
Bibliografie Cosma, Viorel: Figuri de lăutari, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor din R.P.R., București, 1960, pp. 189–198 Cosma, Viorel: Lăutarii de ieri și de azi, ediția a II-a, Editura „Du Style”, București, 1996, pp. 185–187 ISBN 973-9246-05-2 Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Sepeteanu, București, 2009, p. 166-171 ISBN 978-973-88609-7-1 Cosma, Viorel: Interpreți din România. Lexicon. Dirijori – cântăreți – instrumentiști – regizori. Vol. I (A-F), Editura Galaxia, București, 1996, p. 235 ISBN 973-97473-5-3 ISBN 973-97473-6-1
Note
Categorie:Naiști români Categorie:Lăutari români Categorie:Interpreți de muzică populară românească Categorie:Nașteri în 1838 Categorie:Decese în 1905 Categorie:Muzicieni români Categorie:Români de origine romă Categorie:Artiști români de origine romă