Ștefania Mărăcineanu () a fost o chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.Ion N Iacovachi - Stéphanie Mărăcineanu, savante précurseur de la découverte de la radioactivité artificielle : centenaire. Noesis, No. 10, 1984Edmond Nicolau, IM Ștefan, 100 de oameni de știință și inventatori români, Editura Ion Creangă, București, 1987Ion Văduva-Poenaru, Mărăcineanu Ștefania, în Enciclopedia marilor personalități: din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, volumul 2 (G-O), Editura Geneze, 1999, ISBN 978-973-9099-29-5, 499 paginiGeorge Marcu, Rodica Ilinca, Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, 2009, ISBN 978-973-7839-55-8, 380 pagini miniatura|Carte poștală (verso) trimisă de Ștefania Mărăcineanu în 1913 doamnei Eliza Rosetti Bălănescu

Biografie Ștefania Mărăcineanu s-a născut în București, la 17 iunie 1882. În anul 1888, la vârsta de doar 6 ani, a rămas orfană, eveniment care i-a marcat profund copilăria. Se știu foarte puține detalii despre viața ei timpurie, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care ea nu a vrut să vorbească. A studiat la Liceul „Elena Doamna” din București, unde a obținut diploma de învățătoare în anul 1899, apoi la Școala Centrală de fete din București, unde a absolvit secția clasică-modernă a liceului în 1903 și apoi, prin examen de diferență, secția reală în 1904.

Ulterior, a urmat cursurile Facultății de Științe din cadrul Universității din București, unde a obținut licența în științe fizico-chimice în 1910. În timpul studiilor universitare a realizat o lucrare de optică care i-a adus un premiu, la recomandarea profesorului Constantin Miculescu.

Un an mai târziu a intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, apoi provizorie. La examenul de capacitate ținut în 1914, s-a clasat pe primul loc, cu media 9,57, și a fost numită profesoară definitivă de fizico-chimice la Școala Centrală, unde își făcuse studiile liceale, post pe care l-a deținut până în momentul pensionării.

După încheierea Primului Război Mondial, Ștefania Mărăcineanu a cerut un concediu de studii, iar începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris.Miruna Popescu, Marelene F. Rayner-Canham, Geoffrey Rayner-Canham, Stefania Maracineanu - Ignored Romanian Scientist, în A devotion to their science: pioneer women of radioactivity, Editori M. F. Rayner-Canham și G. Rayner-Canham, McGill-Queen's Press - MQUP, 1997, ISBN 978-077-3516-42-7, 307 pagini În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitatea Sorbona din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable. Cu o scurtă întrerupere, a rămas în continuare șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.

La 1 ianuarie 1925, a fost numită asistentă la laboratorul de căldură, termodinamică și electricitate al Facultății de Științe din București, fiind însă menținută în continuare în concediu pentru activități științifice în străinătate.

În 1930 s-a întors în România și a devenit colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, reușind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Cu ajutorul profesorilor Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.Mihai Rogai, Ploaia artificială a fost inventată în România, Evenimentul Zilei, 13 septembrie 2009George Marcu , Rodica Ilinca, Femeile romane (V). Femeia care a provocat prima ploaie artificiala din lume, Ziarul Financiar - Ziarul de Duminică, 26 noiembrie 2009

În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit lui Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu a exprimat consternarea ei pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta. Mărăcineanu a susținut public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris.Mihai Rogai, Un paradox românesc - Celebri în lume, acasă necunoscuți - Ștefania Mărăcineanu, Formula AS, nr. 928, 2010

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1937.

Ștefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, boală provocată, cel mai probabil, de expunerea îndelungată la radiații. În ultimele patru luni ale vieții a fost internată la Spitalul Colentina din București, sub îngrijirea profesorului doctor Nicolae Ionescu-Sisești, unde a decedat la 15 martie 1944. A fost înmormântată la Cimitirul Bellu în după-amiaza zilei de 18 martie 1944, la ora 17:00.

Ipoteze controversate Ștefania Mărăcineanu a studiat legătura dintre radioactivitate și ploi, iar mai târziu relația dintre cutremure și precipitații. Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul Curie.

Bibliografie selectivă Stéphanie Maracineanu - Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux (teză de doctorat). Paris, Les Presses universitaires de France, 1924, 82 pagini Stéphanie Maracineanu - Recherches sur l'effet du soleil au point de vue radioactif. Bulletin de la Section scientifique de l'Académie Roumaine, nr. 9, pp. 51-61, 1924 Stéphanie Maracineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du plomb et de l'uranium. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 181, pp. 774-776, 1925 Ștefania Mărăcineanu - Actions spéciales du Soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences de Paris, Paris, 183, pp. 345-347, 1926 Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea și constituția materiei, București, 1929 Stéphanie Maracineanu - Les substances radioactives sous l'effet du rayonemnet solaire provoquent la pluie. Les Ateliers Graphique „Cultura Natională”, Bucarest, 1930 Ștefania Mărăcineanu - L'effet du rayonnement solaire sur les phénomènes de radioactivité et de transmutation. Bulletin de la Section Scientifique de l'Académie Roumaine, 12, pp. 5-9, 1929 Ștefania Mărăcineanu - Radioactivitatea. București, Tipografia C. Lăzărescu, 1936 Ștefania Mărăcineanu - Radioactivité, soleil Ștefania Mărăcineanu - La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Comptes Rendus de l'Académie Roumaine, 6, Nr. 1/4, pp. 72-75, 1942 Dănuț Șerban - Drumurile mele toate ..., Ștefania Mărăcineanu. Memoriae Ingenii, Revista Muzeului Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, octombrie 2013, 6 pagini Dănuț Șerban - Ștefania Mărăcineanu. Momente din viața unei personalități încă insuficient cunoscute. Academia Română, CRIFST - Comitetul Român pentru Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii, Sesiunea științifică anuală a Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei, octombrie 2013 Dănuț Șerban - Top descoperiri românești (XIV). Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială. Revista philatelica.ro, anul V, nr. 6(29), noiembrie-decembrie 2013 Prof. univ. dr. ing. Gheorghe P. Țiclete - Ștefania Mărăcineanu - Savantul nedreptățit, uitat și ignorat în propria-i țară, dar apreciat elogios în lumea științifică europeană., în Independența Română, 8 august 2018

Note

Lectură suplimentară

Bedreag, C. G. Bibliografia fizicii romîne. Biografii. București: Biblioteca Societății de Științe Matematice și Fizice, 1957. Moroianu, Dinu; Ștefan, I. M. Maeștrii ingeniozității românești. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1976.

Legături externe Ștefania Mărăcineanu în Galeria personalităților - Muzeul Virtual al Științei și Tehnicii Românești Google Search — Ștefania Mărăcineanu Uniți schimbăm — Ștefania Mărăcineanu Portrete — Ștefania Mărăcineanu pe ITC Cluj

Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Nașteri pe 30 iunie Categorie:Decese în 1944 Categorie:Decese pe 15 martie Categorie:Oameni de știință din București Categorie:Chimiști-femei Categorie:Chimiști români Categorie:Decese în București Categorie:Fiziciene române Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România Categorie:Oameni de știință români din secolul al XX-lea Categorie:Românce din domeniul științific Categorie:Români pe mărci poștale românești