Constantin Arvinte (n. 21 mai 1926, comuna Voinești, județul Iași, Regatul României - d. 1 mai 2021) a fost un compozitor, dirijor și folclorist român.
Studii Între anii 1933-1937 face cursul primar în comuna natală, după care urmează între 1937-1945, Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, unde își dezvoltă aptitudinile muzicale cu profesorii: Constantin Baciu - teorie și solfegiu, muzică vocală și corală și Rudolf Podlowski- vioară, flaut, trompetă, orchestră și fanfară.
Între anii 1945-1949 urmează: Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu” din Iași, unde îi are ca profesori pe: Constantin Georgescu - armonie, contrapunct și fugă; Constantin Constantinescu - teorie și solfegiu; Antonin Ciolan și Emanuel Elenescu - dirijat: cor și orchestră; Achim Stoia - folclor; George Pascu - istoria muzicii, estetică și forme muzicale; Robert Steckelman - instrumentație și orchestrație; Jenny Itzicovici - pian și Elena Urma - canto.
Imediat, urmează în 1950 Școala militară de muzică-dirijor de fanfară, iar între anii 1954-1957 face studii de perfecționare în domeniul compoziției cu: Zeno Vancea - polifonie modală și Constantin Bugeanu - forme muzicale, instrumentație și orchestrație și Dimitrie Cuclin - compoziție și estetică muzicală. În 1973-1974 frecventează ultimul an la Universitatea de Muzică București, studiind cu profesorul Iosif Csire și își susține examenul de diplomă cu teza: Folclorul muzical românesc în creația cultă (corală) și în spectacolul scenic (ansambluri profesioniste de folclor) - conducător științific Lazăr Octavian Cosma.
Experiență profesională 1946-1949: dirijor al corului mixt al Căminului Cultural „Învățător C. Vasilescu” din comuna Voinești, județul Iași; 1949-1950: corist și dirijor de cor Ia Ansamblul MAI din București; 1957-1960: secretar muzical, folclorist orchestrator la Ansamblul „Ciocârlia” al MAI (orchestra populară); 1960-1965: inspector în cadrul Direcției Muzicii din Ministerul Culturii; 1965-1968: secretar muzical la Ansamblul „Ciocârlia”; 1976-1979: folclorist în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor, București; 1979-1984: a revenit ca dirijor al formației artistice „Ciocârlia”.
De-a lungul cariereii sale s-a bucurat de sprijin profesional din partea unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții.
Compoziții Muzică de scenă pentru ansambluri artistice La bâlci (1956), fantezie muzical-coregrafică; Obiceiuri de iarnă din Moldova (1960), fantezie coregrafică; Dansul fetelor din Căpâlna (1961); Fantezie coregrafică dobrogeană (1961); Sâmbra oșenească (1962), suită de dansuri populare; Artizanat moldovenesc (1963), fantezie coregrafică; Drăgaica (1964), tablou coregrafic; De la Dorna până-n Vrancea (1967), spectacol muzical-coregrafic; Rapsodia oltenească (1967); Haiducii lui Bujor (1968), teatru folcloric moldovenesc, libretul de Constantin Cârjan; Sărbătoarea liliacului (1968), suită coregrafică de jocuri populare oltenești; Florile Bihorului (1969), suită coregrafică de dansuri populare ardelenești; Trei mândruțe, româncuțe (1969), rapsodie coregrafică; Ciuleandra (1969), scenă coregrafică; Pe aripile rapsodiei (1970), spectacol de cântece și dansuri; Legendă și dor (1971), spectacol muzical-coregrafic; Pe plaiurile Mioriței (1972), spectacol muzical-coregraf ic; Pe acest pământ (1975), muzică de scenă, libretul de Isidor Râpă și Iosif Capoceanu; Primăvara pe Mara (1978), tablou coregrafic; La popasul dorului (1979), spectacol muzical-coregrafic; Triptic coregrafic românesc (1983), spectacol muzical-coregrafic; Cântă ciocârlie (1986), spectacol muzical-coregrafic; Nunta Zamfirei (1986), poem coregrafic.
Muzică vocal-simfonică Balada lui Pintea Viteazul (1961), pentru solist, cor mixt și orchestră, versuri populare; Cantata patriei (1964), pentru soliști, cor mixt și orchestră, versuri de Florin Raba; Poem maramureșean (1965), pentru soliști, cor mixt și orchestră, versuri de Valentin Munteanu; Te cântăm, străvechi pământ (1969), poem-cantată pentru soliști, cor mixt și orchestră, primă audiție, București, 31 iulie 1969, Ansamblul „Ciocârlia”, Constantin Arvinte; Slavă, partidului lumină (1971), cantată, versuri de Mircea Block, primă audiție, Craiova, 9 mai 1971, Filarmonică, Theodor Costin; Balada unui popor viteaz (1978), pentru bariton, recitator, grup coral și orchestră, versuri de Angel Cârstea; Balada omagială (1980), pentru soliști, grup coral și orchestră, versuri de Angel Cârstea; Baladă despre Tudor Vladimirescu (1981), pentru soliști, grup coral și orchestră, versuri de Ioan Meițoiu; Soarele libertății (1984), pentru tenor (mezzosoprană) și orchestră, versuri de Crișan Constantinescu; E toată țara-n sărbătoare (1985), pentru altistă și orchestră, versuri de Nicolae Dragoș.
Muzică simfonică Simfonieta pentru orchestră de coarde (1960); Suită simfonică (1961); Joc din Oaș (1964), dans simfonic; Doină și joc în stil românesc (1971), pentru 12 viori; Cântări străbune (1978), preludiu simfonic, primă audiție, Brăila, 1978, Orchestra „Lyra”, Nicu Teodorescu; Fantezie concertantă românească (1983), pentru cvintet instrumental și orchestra primă audiție, Nijmegen (Olanda), 24 februarie 1984, Orchestra simfonică, Jan Cober; Corăghiasca din Hârlău (1985), dans simfonic; Coloana infinită (1985), piesă pentru orchestră simfonică; Suita sătmăreană (1986) pentru oboi și orchestră de coarde.
Muzică pentru fanfară Plaiuri românești (1981); Sârba în căruță (1981), prelucrare.
Muzică de cameră Triptic românesc (1984), pentru sextet instrumental; Cântări străbune (1985), suită pe teme de colinde pentru cvartet de coarde; Melancolie (1986), pentru cvartet de coarde.
Muzică corală Sub flamura partidului (1959), cor mixt, versuri de Ion Socol, București, 1960; Partid viteaz (1960), cor mixt, versuri de Ion Socol, în Tomegdalok (Massenlieder), București, 1962; Veghez (1961), pentru 3 voci egale, versuri de Nicolae Dumbravă, în De ziua ta, republică, București, 1962; Poem coral pentru mineri (1962), pentru cor mixt, versuri de Florin Raba; Hăulita oltenească (1966), pentru cor mixt și pian (orchestră populară), versuri populare; Cununa spicelor (1966), pentru cor mixt și pian (orchestră populară), versuri populare; Republică, izvor de frumuseți (1966), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meițoiu; În cetatea Sucevei (1968), pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Mircea Block; Ia-mi tăicuță, papucei (1968), pentru soprană, cor mixt și pian (orchestră populară), versuri populare; Triptic maramureșean (1969), pentru cor mixt și percuție, versuri populare; Odă eroilor țării (1972), poem coral pentru cor mixt a cappella; În ceas de foc al marilor victorii (1973), poem coral pentru cor mixt a cappella, versuri de Nicolae Dolângă și Mihail Cosma; Suntem tineri militari (1974), pentru cor bărbătesc și pian (orchestră), versuri de Ion Socol; Țării șarje de oțel (1974), pentru cor mixt a cappella, versuri de Nicolae Nasta în Cântecul, prietenul nostru, București, 1984; Spune inimioară (1975), pentru soprană și cor mixt; Diptic maramureșean nr. 1 (1976), prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare, în Cântece pentru pionieri și școlari, București, 1976; Diptic maramureșean nr. 2 (1976), prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare; Republică înnoitoare țară (1976), pentru cor mixt, versuri de Nicolae Nasta; La Mărășești (1976), pentru cor mixt și pian, versuri de Ioan Meițoiu, în Flamura neatârnării, București, 1977; Balada gornistului de la Plevna (1977), pentru bariton și pian (orchestră), versuri de Ioan Meițoiu; Ciuta (1978), pentru 3 voci feminine, versuri populare; În frumoasa Românie (1978), poem pentru cor mixt, versuri de Ioan Meițoiu; București, 1978; Balada unui popor viteaz (1978), pentru solist, grup vocal și pian (orchestră), versuri de Angel Cârstea; Frumoasă ești liberă, țară (1979), pentru cor mixt, versuri de Ioan Meițoiu, București, 1979; Odă în metru antic (1979), pentru cor mixt, versuri de Mihai Eminescu; Țara (1979), madrigal pentru cor mixt, versuri de Sergiu Adam, București, 1979; Pe uitate cărărui (1980), pentru cor de femei, versuri de Sergiu Adam, București, 1979; Hăulita oltenească (1980), prelucrare de folclor pentru cor de fete, versuri populare; Dragu-mi-i veselia (1981), prelucrare de folclor pentru cor mixt, versuri populare; Țara își făurește visul (1983), pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Angel Cârstea, București, 1983; La izvor de poartă albă (1983), pentru cor de femei, versuri de Ion Cozmei; Când te cheamă țara (1984), pentru bariton, cor bărbătesc și pian (orchestră), versuri de Mircea Block, București, 1984; Congresul Comuniștilor Români (1984), pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Angel Cârstea, București, 1985; Drum înalt (1985), pentru cor mixt a cappella, versuri de Teofil Bălaj; Coborât-o, coborâtu’ (1985), prelucrare de folclor pentru cor bărbătesc, versuri populare; Diptic buzoian (1986), prelucrare de folclor pentru cor de fete, vioară și pian, versuri populare; Revedere (1986) madrigal pe versuri de Mihai Eminescu.
Culegeri de folclor Jocuri populare românești, București, 1959 (în colaborare cu Gh. Popescu-Județ); Jocuri populare, din regiunea București, București, 1961 (în colaborare cu Gh. Popescu-Județ); Jocuri populare din regiunea Argeș, București, 1963 (în colaborare cu Gh. Popescu-Județ); Maramureș, viață nouă, Baia Mare, 1965 (în colaborare cu Isidor Râpă); Jocuri populare din regiunea Dobrogea, Constanța, 1967 (în colaborare cu Gh. Popescu-Județ); Ceteră, lemnul de dor. Melodii instrumentale, Baia Mare, 1968 (în colaborare cu Isidor Râpă); Câtu-i Maramureșu’, Baia Mare, 1971 (în colaborare cu Isidor Râpă).
Premii de creație și distincții Ordinul Muncii clasa a III-a (12 decembrie 1957) „pentru merite deosebite în muncă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 575 din 12 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști, militari și tehnicieni din cadrul Ansamblului de cîntece și dansuri „Ciocîrlia" al Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 37, 31 decembrie 1957, p. 307. Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (19 decembrie 1967) „cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înființarea ansamblului de cîntece și dansuri «Ciocîrlia» al Ministerului Afacerilor Interne, [...] pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1122 din 19 decembrie 1967 privind conferirea ordinului „Meritul Cultural” clasa I ansamblului de cîntece și dansuri „Ciocîrlia” al Ministerului Afacerilor Interne, a titlului de „Maestru emerit al artei din Republica Socialistă România” directorului artistic al ansamblului, colonel Constantin-Viorel C. Doboș, precum și a ordinului „Meritul Cultural” și a medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai acestui ansamblu, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 109, Partea I, vineri 22 decembrie 1967, p. 839.
1976 - Premiul II (ex-aequo) la Concursul Internațional de Cânt Coral Tours, Franța; 1996 - Premiul pentru întreaga activitate artistică a interpreților acordat de Fundația „Mihail Jora”; 1997 - Mențiune excepțională pentru creație corală, Festivalul de creație și interpretare religioasă; 1998 - Premiul UCMR pentru creație corală miniaturală (Pre tine te lăudăm);