UNESCO a întocmit o listă a Patrimoniului Cultural Imaterial cu scopul de a asigura o mai bună protecție unor elemente culturale imateriale din toată lumea și de a promova înțelegerea semnificației lor.Spre comparație: Această listă este publicată de Comisia Interguvernamentală pentru păstrarea Patrimoniului Cultural Imaterial, iar membrii acesteia sunt aleși de statele membre întrunite în Adunarea Generală a ONU. Printr-un compendiu al diferitelor comori orale și imateriale ale omenirii, programul încearcă să atragă atenția asupra importanței conservării patrimoniului imaterial, pe care UNESCO l-a identificat drept componentă esențială și depozitar de și expresie creativă.

Lista a fost înființată în 2008 când a intrat în vigoare din 2003.

Istorie În 2010, programul era alcătuit din două liste:

Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii este cea mai lungă și cuprinde „practici și expresii [care] ajută la demonstrarea diversității acestui patrimoniu și promovează înțelegerea importanței sale”. Lista Patrimoniului Cultural Imaterial care Are Nevoie de Conservare Urgentă este mai scurtă și cuprinde acele elemente culturale pe care țările și comunitățile implicate le consideră a fi într-o situație ce impune măsuri urgente pentru a le menține în viață.

În 2013, în această din urmă listă erau înscrise patru elemente, ceea ce ajută statele membre să mobilizeze cooperarea și asistența internațională pentru a asigura transmiterea acestui patrimoniu prin participarea comunităților implicate. Astăzi, această listă cuprinde 35 de elemente.

Lista totală cuprindea 676 de elemente în 2022.

România thumb|upright|Mărțișor România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii cu ritualul călușului (2005/2008), doina (2009), ceramica de Horezu (2012), colindatul de ceată bărbătească (2013, împreună cu Republica Moldova), jocul fecioresc (2015), tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016), mărțișorul - practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (2017, împreună cu Republica Moldova și Bulgaria),17 octombrie, Ziua patrimoniului cultural imaterial , PRO TV, 17 octombrie 2021 arta cămășii cu altiță (2022, împreună cu Republica Moldova) și tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022, împreună cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria).

Republica Moldova Republica Moldova este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii cu colindatul de ceată bărbătească (2013, împreună cu România ), tehnici tradiționale de realizare a scoarței (2016, împreună cu România), mărțișorul - practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (2017, împreună cu România și Bulgaria) și arta cămășii cu altiță (2022, împreună cu România).

Galerie de imagini

Vezi și Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Note

Lectură suplimentară

Mihalache, Andi. Contribuții la istoria ideii de patrimoniu. Surse, evoluții, interpretări [Contributions to the History of the Idea of Heritage. Sources, Developments, Interpretations]. Iași, Editura UAIC, 2014.

Legături externe

Date sintetice privind dosarele înaintate de România la UNESCO pentru înscrierea în "Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității" Obiective ale patrimoniului imaterial din România înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO Portal > Culture > Intangible Heritage Website of the Intangible Cultural Heritage Masterpieces of the Oral and Intangible Heritage of Humanity

Categorie:Patrimoniul cultural Categorie:UNESCO