AKM (în , Avtomat Kalașnikova modernizirovannîi, „Automat Kalașnikov modernizat”) este o pușcă de asalt calibrul 7.62x39 mm dezvoltată în 1959 ca un succesor modern al AK-47.
Creată de către Mihail Kalașnikov, AKM a devenit una dintre cele mai fabricate variante ale seriei Kalașnikov, fiind aleasă de Armata Sovietică și statele din Pactul de la Varșovia ca armă de serviciu. AKM-ul are o greutate redusă cu aproximativ 1 kg, are precizie în foc automat mai mare, este mai fiabilă, ieftină de produs, simplă de construit, și conține un compensator de recul tăiat oblic și un închizător rotativ acționat de gaz.
Cu toate că AK-74 este o variantă mai modernă și oficial a înlocuit AKM, acest tip de „Kalașnikov” este în continuare folosit peste tot în lume și este cel mai răspândit.
Detalii tehnice AKM-ul este o pușcă automată de calibru 7.62x39 mm cu acționare prin împrumut de gaze cu închizător rotativ. Este cu foc selectiv (foc cu foc sau automat). Focul automat declanșează la 600 RPM. Mecanismul cu împrumut de gaze dispune de un portînchizător masiv, de care este fixat solidar un piston de gaze cu cursă lungă. Camera de gaze este poziționată deasupra țevii. Portînchizătorul culisează pe două șine de ghidare profilate pe părțile laterale ale cutiei mecanismelor, existând un joc considerabil între piesele mobile și cele fixe.
Îmbunătățiri față de AK-47 miniatura|AKMS (sus), AK-47 (jos) În comparație cu AK-47, AKM-ul conține îmbunătățiri amănunțite care au optimizat pușca pentru producerea în cantități mari. Unele componente au fost create prin metode simplificate de fabricare. În special, cutia de mecanisme frezată a AK-47 a fost înlocuită cu o cutie de mecanisme ștanțată, scăzând greutatea AKM-ului cu ≈ 1 kg și rezolvând mai multe probleme de fiabilitate. Țeava cromatată interior a AK-47 a fost păstrată, o caracteristică comună a armamentului sovietic care rezistă la uzură și coroziune, în special în condiții aspre de teren și în contextul utilizării aproape universale în Blocul Estic a muniției cu capsă corozivă.
Cutia de mecanisme a AKM este ștanțată dintr-o folie de oțel dreaptă de 1,0 mm, în timp ce AK-47 avea o cutie de mecanisme formată dintr-un corp solid de oțel. Un bloc de fixare al patului (trunion spate) și un bloc de fixare al țevii (trunion față) sunt îmbinate de cutia mecanismelor în formă de U prin intermediul niturilor. Carcasa cutiei dispune, de asemenea, de un suport tubular transversal rigid care sporește rezistența structurală. Șinele de ghidare care asistă mișcarea portînchizătorului și care încorporează ejectorul sunt montate în interiorul cutiei prin sudură în puncte. Pentru a reduce greutatea, capacul cutiei mecanismelor ștanțat este realizat dintr-o tablă mai subțire decât cel al AK-47. Pentru a-și păstra rezistența și durabilitatea, acesta prezintă nervuri de ranforsare atât longitudinale, cât și transversale.
Țeava Țeava este cu alezaj cromat și patru ghinturi cu pas pe dreapta, având o rată de răsucire (pasul ghinturilor) de 240 mm sau 31,5 calibre. Blocul de fixare al țevii (trunionul față) are un locaș nefiletat pentru țeavă și un orificiu transversal pentru un știft care fixează țeava pe poziție. Țeava AKM-ului este instalată în blocul față și asigurată cu știft (spre deosebire de AK-47, care are o cutie a mecanismelor monobloc cu trunionuri integrate și o țeavă montată prin înșurubare). În plus, țeava are canale de ghidare orizontale care ajută la alinierea și fixarea ulucului. Pentru a crește precizia armei în timpul focului automat, AKM-ul a fost dotat cu un compensator de recul tăiat oblic (slant cut), care ajută la redirecționarea gazelor de ardere în expansiune în sus și spre dreapta în timpul tragerii; acest lucru atenuează ridicarea țevii (muzzle rise) în timpul unei rafale automate, atunci când arma este mânuită de un trăgător dreptaci. Compensatorul este înșurubat pe capătul țevii cu un filet pe stânga. Nu toate modelele AKM au compensatoare oblique; unele au fost dotate cu vechea piuliță de protecție a ghintului moștenită de la AK-47. Majoritatea AKM-urilor cu piuliță sunt modele de producție timpurie. Compensatorul oblic al AKM-ului poate fi utilizat și pe AK-47, care avea o simplă piuliță pentru a acoperi filetul.
Blocul de gaze miniatura|206x206px|Portînchizător și pistonul de gaze Blocul de gaze al AKM-ului nu dispune de un locaș pentru nuiaua de curățare sau de un inel pentru curelușă, ci este prevăzut cu un colier de fixare a baionetei integrat, care are un orificiu de ghidare pentru nuia. Inelul anterior pentru curelușă a fost mutat pe inelul de fixare al ulucului. Acesta din urmă are, de asemenea, crestături care determină poziția ulucului pe țeavă. Uluciul din lemn laminat al AKM-ului are șanțuri laterale care ajută la priza sigură asupra puștii.
Orificiile de evacuare a gazelor care reduc presiunea din cilindrul pistonului (dispuse orizontal, în rând, pe cilindrul de gaze la AK-47) au fost mutate spre înainte, pe blocul de gaze, și dispuse în configurație radială.
Ansamblul portînchizător Portînchizătorul AKM-ului are o frezare de ușurare executată pe partea dreaptă, la jumătatea distanței dinaintea pârghiei de armare. Profilul pârghiei de armare a fost, de asemenea, subțiat. Tija închizătorului AKM este prevăzută cu caneluri (fluted), o altă măsură pentru reducerea greutății. Percutorul rotund și canelat al AK-47 a fost, de asemenea, înlocuit la AKM cu unul plat. Toate piesele sunt, de regulă, vopsite în negru, în loc să fie lăsate nefinisate.
Pat Patul, ulucul și apărătoarea mâinii sunt fabricate din placaj laminat de mesteacăn, la fel ca accesoriile modelelor târzii de AK-47. Aceste tipuri de lemn stratificat sunt mai rezistente și se deformează mai greu decât modelele convenționale dintr-o singură piesă, nu necesită perioade lungi de uscare și sunt mai ieftine. Patul din lemn al AKM-ului este, în plus, prevăzut cu o cavitate interioară pentru reducerea greutății și este mai lung și mai drept decât cel al AK-47, ceea ce ajută la precizia focurilor succesive în timpul tragerii rapide sau automate.
În patul de lemn se află și trusa de curățare din dotare, care este un tub metalic de diametru mic cu un capac prevăzut cu blocare prin răsucire. Trusa conține, în mod normal, capul port-cârpă (pe care se înfășoară o bucată de material textil înmuiată în soluție de curățare), un dorn, un ax de asamblare pentru a menține împreună trăgaciul, deconectorul și întârzietorul de cadență în timpul remontării acestora în cutia mecanismelor după curățare, precum și o perie pentru țeavă. Trusa este fixată în interiorul patului prin intermediul unei ușițe cu arc montate în talpa patului din tablă presată.
Patul este montat într-un bloc de fixare spate (trunion) în trepte, prevăzut cu o singură extensie superioară (tang) și două șuruburi. Blocul de fixare spate este prins de cutia mecanismelor ștanțată cu patru nituri (două pe fiecare parte). Modelele cu pat rabatabil au, în schimb, un bloc de fixare spate în formă de U, care ranforcează brațele de blocare și este prins de cutia mecanismelor cu șase nituri.
Ansamblul arcului recuperator AKM-ul utilizează un mecanism modificat al arcului recuperator, care înlocuiește tija de ghidare telescopică a arcului cu o tijă de ghidare dublă, realizată din sârmă în formă de U.
Mecanismul de dare a focului AKM-ul are un mecanism de dare a focului modificat, echipat cu un dispozitiv de întârziere a eliberării cocoșului (instalat pe același ax împreună cu trăgaciul și deconectorul), numit în mod obișnuit „întârzietor de cadență” sau „întârzietor de cocoș” (în rusă: замедлитель срабатывания курка). În realitate, scopul său principal nu este reducerea cadenței de tragere în regim automat; acesta este un dispozitiv de siguranță care asigură faptul că arma va trage automat doar atunci când închizătorul este complet zăvorât, deoarece cocoșul este declanșat de ultimii milimetri ai mișcării înainte a portînchizătorului. Dispozitivul reduce, de asemenea, „reculul trăgaciului” (trigger slap) sau ricoșeul acestuia, precum și cadența de tragere, ceea ce reduce dispersia gloanțelor în regim de foc automat. Cocoșul a fost de asemenea modificat, fiind echipat cu o proeminență care angajează întârziătorul, iar trăgaciul are acum un singur braț de eliberare a cocoșului (față de cele două brațe paralele ale AK-47).
Dispozitive de ochire Cătările AKM-ului, de tip tangent cu crestătură, sunt calibrate în trepte de 100 m, de la 100 la 1.000 m; față de AK-47, dinții de fixare ai foiței (care asigură cursorul reglabil) au fost mutați de pe marginea dreaptă pe marginea stângă a rampei. Cătarea este de tip pilon, reglabilă pe înălțime în condiții de teren și are o formă ușor diferită: „urechile” de protecție sunt înclinate spre spatele bazei, în loc să fie drepte, iar partea inferioară este mai îngustă comparativ cu cea a AK-47. Reglarea orizontală necesită o sculă specială de rectificare (drift tool) și este efectuată în depozitul de armament înainte de predare sau, dacă este necesar, de către un armurier ulterior. Linia de ochire este situată la aproximativ 48,5 mm deasupra axei țevii.
Setarea pentru bătaia eficace (zero de luptă), marcată cu litera „П” pe înălțătorul AKM-ului de 7,62×39 mm, corespunde unei reglări pentru distanța de 300 m. Pentru un AKM care utilizează cartușe de serviciu, setarea de 300 m limitează „ridicarea glonțului” la aproximativ -5 până la +31 cm față de linia de ochire. Soldații sunt instruiți să tragă asupra oricărei ținte aflate în acest interval pur și simplu plasând aparatele de ochire pe centrul de masă (catarama centurii, conform doctrinei ruse și foste sovietice) al inamicului. Orice eroare în estimarea distanței devine irelevantă din punct de vedere tactic, deoarece o lovitură bine țintită va lovi toracele inamicului.
Muniția Arma utilizează aceeași muniție ca AK-47: cartușul de pușcă intermediar 7,62×39 mm M43.
Principiile de proiectare ale mecanismului AKM și procedurile de încărcare și tragere sunt practic identice cu cele ale AK-47, singura diferență fiind la nivelul mecanismului de darea focului (în timpul etapei de revenire a portînchizătorului în regim de foc automat), ca urmare a integrării dispozitivului întârzietor de cadență.
Încărcătoare