miniatura|250px|Protest împotriva demiterii președintelui Băsescu, în Piața Victoriei, București. Pancarta din stânga satirizează Antena 3, un post de televiziune cunoscut pentru pozițiile sale anti-Băsescu, logo-ul său fiind conceput pentru a semăna cu simbolismul secerei și ciocanului din comunism. Cea din dreapta îl înfățișează pe Victor Ponta, premierul de stânga, în rolul lui Lenin, sub motto-ul leninist parodic „Copiați, copiați, copiați” - o referință la scandalul de plagiat care a precedat demiterea. O criză constituțională majoră a izbucnit în România în 2012 după o dispută între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta. Între cei doi a apărut o dispută privind reprezentarea României la reuniunea Consiliului European din 28 iunie 2012. Disputa a degenerat în nesupunere civilă și opinii contradictorii între partidele politice. Pe 12 decembrie 2012, Băsescu și Ponta au semnat un acord privind coabitarea instituțională între președinte și guvern în privința reprezentării României în instituțiile europene.

Fundal Pe 27 aprilie, guvernul Ungureanu, susținut de o coaliție în frunte cu Partidul Democrat Liberal, de centru-dreapta, a fost demis prim moțiune de cenzură, adoptată de către Parlamentul României, după ce numeroși parlamentari ai coaliției au migrat către partidele socialiste din opoziție. Victor Ponta, liderul Partidului Social Democrat și co-președintele alianței USL de orientare socialistă, a fost desemnat prim-ministru de către președintele Traian Băsescu. La 7 mai, noul premier și cabinetul său au fost învestiți în funcție, prin votul noii majorități parlamentare.

Președintele Traian Băsescu și prim-ministrul Victor Ponta s-au aflat într-un conflict judiciar constituțional privind reprezentarea României la reuniunea Consiliului European din 28 iunie 2012. Președintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la conflictul cu Guvernul privind reprezentarea în Consiliul European. Ponta a declarat agenției de presă Mediafax că neînțelegerea invocată de președintele Băsescu la Curtea Constituțională este între Președinție și Parlament, iar judecătorii Curții pot constata doar existența unui conflict, care nu poate fi rezolvat doar prin modificarea Constituției. Plenul Parlamentului a adoptat la 12 iunie 2012, cu 249 de voturi pentru, 30 împotrivă și două abțineri, o declarație politică prin care recomanda ca la reuniunea Consiliului European din 28 iunie România să fie reprezentată de premierul Victor Ponta, nu de președintele Traian Băsescu. Președintele Traian Băsescu i-a transmis premierului Victor Ponta o scrisoare în care atragea atenția că participarea la Consiliul European fără mandat din partea președintelui echivalează din punct de vedere juridic cu deținerea unor prerogative constituționale de către președinte. La o conferință de presă, Ponta a rupt scrisoarea, răspunzând ironic la acest gest. La 27 iunie, Curtea Constituțională a admis contestația și a arătat că în conformitate cu Constituția, președintele este cel mandatat să reprezinte țara pe plan internațional, inclusiv la conferințe de genul Consiliului European de la Bruxelles. Guvernul însă a preluat controlul asupra Monitorului Oficial de la Parlament prin ordonanță de urgență și a amânat publicarea deciziei Curții Constituționale, astfel legalizând prezența lui Victor Ponta la Bruxelles."Prime Minister Victor Ponta officially announces its departure to Brussels. Presidency without reaction" , TVRinfo.ro

Controversa privind plagiatul

miniatura|Protest în Piața Victoriei, București, împotriva guvernului Ponta Victor Ponta a obținut doctoratul în drept la Universitatea din București, în iulie 2003, cu o teză intitulată „Curtea Penală Internațională”. Îndrumătorul științific al acestei lucrări a fost Adrian Năstase, pe atunci prim-ministru în funcție, care execută o pedeapsă de 1 an de închisoare din 2012. Pe 18 iunie 2012, ediția online a revistei Nature a publicat știrea că Victor Ponta, „prim-ministrul României, a fost acuzat că a copiat porțiuni mari din teza sa de doctorat în drept din 2003 din publicații anterioare, fără referințe adecvate”. Acuzația a fost formulată pe baza documentelor întocmite de un denunțător anonim. „Ponta și-a obținut doctoratul la Universitatea din București în perioada în care a fost secretar de stat în cabinetul Năstase I, care i-a fost îndrumător de teză de doctorat”, scrie autorul. Concomitent, acuzația de plagiat a fost publicată și de ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Karl Peter Schwarz, jurnalist al ziarului și autor al anchetei publicate de acesta, a comentat subiectul într-un interviu din 20 iunie 2012, în care a arătat că cazul ar fi mai grav decât cel al politicienilor plagiatori din Germania și Ungaria, în timp ce aceștia din urmă „nu au copiat pagini întregi din teză, așa cum a făcut”. Știrea din Nature, despre plagiat, au fost reluate de presa românească și internațională, în România Liberă, Hotnews.ro, Financial Times Deutschland, The Guardian, săptămânalul Die Zeit, Il Messaggero (Italia), El Mundo (Spania), The Hindu ( India ), Le Monde, BBC ."Ponta's plagiarism. The authors of «Nature» for RL: «We have no doubt on the credibility of our sources»" , România Liberă"Nature magazine: Romanian Prime Minister Victor Ponta, accused of plagiarism", HotNews.ro"Rumänischer Ministerpräsident unter Plagiatsverdacht" , Financial Times Deutschland"Romanian prime minister accused of plagiarism", The Guardian"BAC – Si vous plagiez, ne soyez pas premier ministre en Roumanie" , Le Monde"Romanian PM accused of plagiarism by Nature, The Hindu"El primer ministro rumano Victor Pontas, acusado de plagiar su tesis doctoral", El Mundo"Il premier rumeno Ponta nei guai: «Ha copiato la tesi»" , Il Messaggero"Plagiatsvorwürfe gegen Rumäniens Regierungschef", Zeit.de

Un document publicat de TVR prezintă pasajele tezei copiate în paralel cu textele sursă. Se pare că o mare parte din lucrare a fost copiată, cuvânt cu cuvânt, din următoarele lucrări:Comparison: PhD thesis and source texts , TVRinfo.ro Diaconu, D.: Curtea Penală Internațională, istorie și realitate, Editura All Beck, 1999; Crețu, V.: Drept penal internațional, Editura Tempus, 1996; Diaconu, I.: Curtea Penală Internațională: O nouă etapă, Nicolae Titulescu Inst. Studii Internaționale, 2002; Duculescu, V.: prefață la lucrarea lui D. Diaconu, Curtea Penală Internațională, istorie și realitate.

Membrii Consiliului Național pentru Recunoașterea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor au decis, după examinarea tezei premierului Ponta, că acesta a plagiat 85 de pagini din lucrare, deși în presă se publicase un număr cuprins între 30 și aproximativ 130 de pagini plagiate din aceste lucrări."Victor Ponta «plagiarized 85 pages» of doctoral thesis", Radio România Actualități"Dr. Ponta and plagiarism" , Revista 22"Victor Ponta's plagiarism - see documents supporting allegations", Ziare.com

O analiză detaliată în paralel a textelor, realizată de jurnaliștii de la România Liberă, a indicat nu doar o preluare a părților informative, ci și a aprecierilor personale ale autorilor, a întrebărilor retorice puse de aceștia, a referințelor la texte mai vechi ale aceluiași autor și a greșelilor de ortografie. Teza de doctorat a fost publicată ulterior sub formă de carte, cu o prefață semnată chiar de I. Diaconu (autorul uneia dintre cele trei lucrări plagiate), având-o ca și coautoare pe Daniela Coman. Alte surse indică prefața autorului ca fiind Adrian Năstase. Pe de altă parte, Consiliul Național de Etică a decis la 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat. La 20 iulie 2012, Comisia de Etică a Universității din București a decis că Victor Ponta a plagiat în mod deliberat, constatând că au fost copiate pasaje pe 115 pagini din cele 297. În aceeași zi, revista Nature a relatat despre verdictele contradictorii ale Comisiei de Etică Guvernamentală și ale Comitetului de Etică al universității."Ponta's plagiarism. The prime minister took inclusive grammatical mistakes and personal assessments" , România Liberă"Ponta's plagiarism. Four law professors dissolved PM defense" , România Liberă

Dosarul „Motorina” Președintele Traian Băsescu și fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea, au fost interceptați în dosarul fostului șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar. Președintele Băsescu a vorbit la telefon cu Blejnar despre problema Rompetrol, dar și despre situația unei companii care are contracte cu statul. Elena Udrea a avut, de asemenea, patru discuții cu Blejnar, în cadrul cărora au stabilit întâlniri. Convorbirea telefonică a fostului șef a fost audiată de procurori în dosarul importurilor de motorină din Brașov, în care fostul șef al ANAF a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT pentru favorizarea contravenientului."Traian Băsescu and Elena Udrea, intercepted in Sorin Blejnar's Dossier «Diesel fuel»", România TV

Sorin Blejnar l-a sunat în septembrie 2010 pe președintele Traian Băsescu, pentru a-l informa despre o firmă de construcții, care a câștigat numeroase contracte cu statul și care are datorii. Firma aparține unor prieteni din Partidul Democrat Liberal (PDL). De asemenea, președintele a cerut explicații cu privire la Rompetrol și i-a spus lui Blejnar să găsească soluții împreună cu ministrul Justiției. Administrația Prezidențială a recunoscut interceptările în dosarul DIICOT. Potrivit Președinției, discuțiile dintre președintele Băsescu și fostul șef al ANAF s-au concentrat pe recuperarea datoriilor companiei Rompetrol către stat, în condițiile în care combaterea evaziunii fiscale și colectarea creanțelor de la bugetul de stat au făcut obiectul unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 iunie 2010. Inspecția judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii a inițiat o anchetă pentru a vedea dacă procurorul DIICOT în Dosarul „Motorină” a respectat procedura atunci când a introdus în dosar interceptări cu președintele Traian Băsescu fără a le clasifica și pentru a investiga o posibilă scurgere de informații de la Tribunalul Brașov."Băsescu's statements on the DIICOT interceptions in Sorin Blejnar's dossier", Ghimpele.ro"CSM seized for transcripts of Blejnar dossier. How did Băsescu attained them?" , Realitatea.net

Scandalul Consiliului Superior al Magistraturii Pe 4 ianuarie 2013 au avut loc alegeri pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă în funcția de președinte al CSM, după ce a fost audiată de membrii CSM, alături de rivalul său, judecătorul Mircea Aron. Desfășurarea alegerilor a stârnit dispute și controverse între Consiliul Superior al Magistraturii și Uniunea Națională a Judecătorilor din România, care a criticat dur alegerile, pe care le-a considerat netransparente și neprofesioniste. De asemenea, Asociația Magistraților din România și-a exprimat nemulțumirea față de numirea Oanei Hăineală în funcția de șef al CSM. Ca o clarificare a situației, departamentul pentru judecători al Consiliului Superior al Magistraturii a cerut demisia de onoare a Oanei Schmidt Hăineală din funcția de președinte al CSM și, simultan, le-a cerut judecătorilor Alina Ghica și Cristi Danileț să renunțe la nominalizarea pentru funcția de vicepreședinte al consiliului.

Scandal de corupție