thumb|Detaliu al hărții din 1597 a lui Abraham Ortelius ilustrând lucrarea Periplus Maris Erythraei, atribuită lui Arrian. În mitologia greacă hiperboreenii, sau hiperboreii (în greacă: Ὑπερβόρεοι sau Ὑπερβόρειοι, în Adjectiv substantivat, la plural: „Locuitori din nord”, în Dicționar latin – romîn (1962)În : „hiperboreeni” (popor legendar locuind în părțile cele mai de nord), în G. Guțu, Dicționar latin – român (1983)), erau un popor mitologic. Grecii antici credeau că BoreasBoreas era unul dintre Anemoi - greacă Ἄνεμοι „vânturi” (greacă: Βορέας), vântul nordului, a trăit în Tracia, și că, prin urmare, Hiperboreea era o regiune nespecificată în ținuturile nordice dincolo de vântul de nord. Țara hiperboreenilor, numită în greacă Hiperboreea (Ὑπερβορέα sau Ὑπερβορεία ) - „dincolo de Boreas” - era una perfectă, în care tot timpul este vară, cu soarele strălucind douăzeci și patru de ore pe zi, iar pomii erau foarte roditori astfel încât produceau de două ori fructe pe an. Diodor Siculi U, 47. — Fragment Historia Grecae Ed. Didót. II, p. 386 — Aici (ref. Hyperboreea) pămentul este forte bun și roditoriu, clima escelentă, temperată, si din acesta causa fructele se produc aici de două ori pe anDe altfel, mai multe mituri și legende ale diferitelor popoare vorbesc despre o țară minunată, în care oamenii savurează viața și nu cunosc nici griji și nici necazuri. De fapt, conform istoricilor, această imagine a țării hiperboreenilor ar întruchipa în sine amintirea despre patria ancestrala a omenirii, acolo unde exista o limbă comună și de unde au pornit toate culturile. Legendele spun că salvându-se de potopul cel mare, locuitorii acelei țări minunate s-au împrăștiat în toată lumea, astfel luând naștere diverse popoare și limbi. Amintirea despre această țară necunoscuta a rămas în fiecare cultură, chiar dacă este pomenită cu denumiri diferite.
Primele mențiuni despre hiperboreeni se găsesc în secolul al VIII-lea î.Hr, în Ciclul Teban Epigonii și la Hesiod. W. Burkert, Lore and Science in Ancient Pythagoreanism, Harvard University Press, 1972, . Alceu (Alkaios)Fragment 307 ; fragment 2 Bergk. menționează lebedele sacre care l-au transportat pe Apollo, după nașterea sa, din Delos până în țara hiperboreenilor, iar de acolo, după un an, au sosit la Delphi. Grecii au asociat Hiperboreea și Boreea., IV, 36 ; , II, 47, 7. Însă ar fi în zadar să vrei să localizezi țara hiperboreenilor, care reprezenta pentru greci un soi de paradis îndepărtat și prost definit, sălașul Fericiților. Unii autori, ca Pausanias Periegetul, spun că hiperboreii sunt în contact cu arimaspii, un alt popor mitic. Prin 470 î.Hr., un cult nou a fost dedicat zeului Apollo Hiperboreul, la Metapontum în Italia, așa cum arată o monedă S. P. Noe, The Coinage of Metapontum, t. II, New York, 1931, Nr.314. și mărturia lui Herodot.Hérodote, IV, 15.
Primul care a studiat hiperboreenii a fost Johann Matthias Gesner, în 1759.Johann Matthias Gesner, Prolegomena Orphica (1759), . În 1822, a fost publicată lucrarea majoră a lui Antoine Fabre d'Olivet, Histoire philosophique du genre humain. Ea cuprinde un capitol în care este studiată localizarea acestui misterios continent. Prin 1890, celebrul istoric al religiilor Erwin Rohde marca legătura dintre pesonajele Abaris și Aristeas pe de o parte, hiperboreenii pe de alta.Erwin Rohde, Psyché. Le culte de l'âme chez les Grecs et leur croyance en l'immortalité. Psyche. Seelencult und Unsterblichkeitsglaube der Grieschen ( éd. 1897), trad., Payot, 1953. Nouă etapă: Karl Meuli, pornind de la relațiile dintre greci și sciți, și de la personajul Abaris Scitul, interpretează ca șamanism curentul reprezentat de aceste personaje destul de magice.K. Meuli, « Scythica », Hermès, 70, 1935, sq.
Helena Blavatsky îi descrie pe hiperboreeni precum și continentul Hiperboreea, în La Doctrine SecrèteHelena Blavatsky, La Doctrine Secrète, 1888, Tome 3, Anthropogénèse version pdf
Hiperboreenii în mitologie Hiperboreenii sunt prezentați, de Aristeas de Proconnez, prin 600 î.Hr., ca un popor care locuia marginile septentrionale ale lumii locuite. Pământul lor, denumit Hiperboreea, este ca perfect, cu Soarele care strălucește mereu. Potrivit lui Diodor din Sicilia, Apollo își petrecea iarna alături de hiperboreeni, mama sa, Leto, era de altfel născută în Hiperboreea. Tezeu și Perseu se crede că i-au vizitat pe hiperboreeni.
Mari cantități de aur se găsesc în Hiperboreea, păzite de grifoni, după mărturiile lui Herodot.
Note
Bibliografie Dicționar latin – romîn, Redactor responsabil: Rodica Ocheșanu, Redactori: Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, Editura Științifică, București, 1962 Gheorghe Guțu, Dicționar latin – român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Bridgman, Timothy M. (2005), Hyperboreans. Myth and history in Celtic-Hellenic contacts, Studies in Classics, New York and London: Routledge Iscru G.D., Geto-Dacii, națiunea matcă din spațiul Carpato-Danubo-Balcanic, Casa de editură și librărie Nicolae Bălcescu, București, 1995. Vasile Lovinescu, Dacia Hiperboreană, Editura Rosmarin, București, 1996.
Legături externe Hiperboreea , 29 martie 2012, Dragnea Mihai, descopera.org
Vezi și Dacia preistorică
Categorie:Locuri mitologice Categorie:Mitologia greacă
Categorie:Popoare în mitologia greacă Categorie:Eponime ale asteroizilor