Cheile Șugăului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei și Bicazu ArdeleanRegulamentul Rezervației naturale Cheile Șugăului-Munticelu, portalul sugau.ro accesat 2012.11.29.
Caracteristici Localizare Aria naturală cu o suprafață de 90 hectareApmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț ; accesat la 7 octombrie 2012 este inclusă în aria Cheile Șugăului - Munticelu (sit Natura 2000) și se află la limita vestică a județului Neamț cu județul Harghita, în Munții Hășmaș la nord de cariera de calcar Bicaz-Chei, Râul Bicaz și DN12C la km 34Rezervația Naturală Cheile Șugăului-Munticelu pe portalul ecoazimut.ro accesat 2012.11.27.
10% din suprafața rezervației se suprapune Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș ProtectedPlanet.net Cheile Sugaului Nature Reserve; accesat la 7 octombrie 2012, la limita flancului nord-estic al acestuia.
Descriere Rezervația reprezintă o zonă montană ce asociază peisajului deosebit (sălbatic și tipic unei zone montane de carst), biodiversitatea. Accesul este mai dificil, datorită dominanței morfologice a abrupturilor calcaroasePortalul Rezervației Cheile Șugăului-Munticelul, sugau.ro accesat 2012.11.27. Zona propriuzisă a cheilor (cursul inferior al pârâului Șugău, înainte de confluența cu râul Bicaz - cu o suprafață de circa 3 hectare) este de forma de canion cu o lungime de 350 m, pe care se afla un șir de cascadeCheile Șugăului-Bicaz Județul Neamț pe portalul viziteazaneamt.ro] accesat 2012.11.27.
În aria protejată sunt 17 izvoareUn nou scandal în Cheile Șugăului, Țărnă Simona,Monitorul de Neamț și Roman, 2006.06.07 accesat 2012.11.29.
Pe flancul sudic al rezervației, la 200 m de DN12C este construită lângă poteca principală cabana Ecolog.
La ieșirea din chei la marginea șoselei, o construcție artizanală - șteaza, poate fi observată. Aceasta este un fel de butoi cu doagele rare, în care apa captată de o țeavă metalică din amontele albiei Șugăului se agită clătind covoarele sau obiecte vestimentare mari care au fost spălate în prealabil acasăCheile Șugăului, în singurătatea toamnei,Mihael Balint, Ziarul Financiarul, 2012.11.10 accesat 2012.11.27.
Importanță
Desi inițial a fost declarată de interes geologic este de tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice.
Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră și faună specifică OrientalilorNatura2000.mmediu.ro - Formular standard - Cheile Șugăului - Munticelu; accesat la 7 octombrie 2012.
Depozitele carbonatice generate de izvoarele petrifiante de aici sunt fie de travertin fie de tufuri calcaroase: Cel de travertin din Cheile Șugăului apare ca un corp geologic individualizat - cu un volum estimat de cca 5000 mc - de forma unui con turtit, cu vârful spre izvorul superior și cu baza în vadul văii Șugau. Este cea mai mare masa travertinică din Munții Hășmaș și în același timp cel mai mare depozit de travertin în geneză activă din RomâniaCheile Șugăului în dezbatere publică, portal ng.ro - Comunitate informațională dezvoltată de StrawberryNet - Rețeaua Electronică de Mediu accesa 2012.11.29. Aici s-a format o peșteră lungă de cca 10 m (Izvorul Șugăului, aflată pe versantul stâng la intrarea în chei), care prin amplasamentul în masa travertinică, este un fenomen natural rar întalnitRaport de teren - Nota de constatare din 04.07.2006; Prof.univ.Dr.geol. Marin Seclaman Facultatea de Geologie și Geofizică, Univ. București; Dr.geol. Toma Barus Facultatea de Geologie și Geofizică, Univ. București; Ing.geof. C.tin Lăcătușu accesat 2012.11.29. Tufurile calcaroase sunt prezente în toate stadiile de evoluție.
Istoric Declararea inițială a rezervației s-a făcut în 1971 în temeiul hotărârii Consiliului Popular Neamț, fundamentarea științifică a deciziei fiind făcută de Prof. Univ. Dr. geolog Grasu Constantin (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate)Cdep.ro - Legea nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 7 octombrie 2012.
Custodele actual (2012]) al rezervației este ONG Clubul Montan Român Piatra Neamț.
Controverse Intervențiile antropice asupra rezervației au început prin construirea unei captări de apă în anul 1953 la un izvor din Cheile Șugăului, pentru cariera din proximitate - a Fabricii de ciment din Tașca
Ele s-au reluat în 1999 prin lucrări miniere la un izbuc. Odată cu distrugerea în anul 2002 a acestuia prin dinamitări, în vederea construirii unei captăriSOS - Salvați Cheile Șugăului-Munticelu, Ziarul Jurnalul Național, 2004.09.29 accesat 2012.11.29 pentru o fabrică de îmbuteliere a apei, intervențiile au căpătat un aspect controversat.
Declanșarea în 2006 a lucrărilor de modernizare a vechii captării de apă a carierei, a stîrnit un nou val de reacții, în perspectiva exploatării industriale a acestei ape.
Situl Natura 2000 Cheile Șugăului-Munticelu
Masivul Munticelul este un interfluviu predominant stâncos orientat nord-sud, cu o lățime de 100-500 m (pe direcția vest – est) și o lungime de cca. 3 Km (pe direcția nord – sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului).
Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia Eunis.eea.europa.eu - Cheile Șugăului - Munticelu (general information); accesat la 7 octombrie 2012. Ea include, astfel: zonele de protecție strictă: Cheile Șugăului și Jgheabul cu Luci, zonele carstice ale peșterilor Șura Glodului (Peștera Tunel), Izvorul Șugăului și Munticelu (Ghiocelul), depozitele de tufuri calcaroase și travertin, zonele umede și izvoarele carstice petrifiante zone de protecție integrală reprezentate de întregului masiv menționat mai sus - inclusiv zonele de grohotiș: Cheile Sugăului inclusiv versanții exteriori (Piatra Strungii și Piatra Sutoaiei), Piatra Glodului, Piatra Șugăului. zonele tampon, aflate lateral de abrupturile calcaroase și delimitate la S de DN12C Bicaz-Lacu Roșu, la N de șaua Munticelu - Criminiș, la V de drumul forestier Șugau și pârâul Șugău, iar la E de drumul de care și de către poteca aflată la est de Piatra Glodului, sat Gherman, com. Bicaz Chei și de către poteca din creasta Munticelu-Criminiș.
Situl (cod:ROSCI0033) acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros), faunistice (specii enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).
Vezi și Peștera Munticelu Peștera Toșorog Cheile Bicazului Munții Hășmaș Listă de rezervații naturale din România Lista rezervațiilor naturale din județul Neamț
Bibliografie Monumentele naturii din județul Neamț - Mihai Ciobanu, Constantin Grasu, Vasile Ionescu - 1972
Referințe
Legături externe Jurnal - Cheile Sugaului- Munticelu, Titus Hen, Duminică, 22 Apr 2007, portal http://alpinet.org accesat 2012.11.27 Delimitare sit Natura 2000 ROSCI033 Cheile Șugăului-Munticelu accesat 2012.11.29
Galerie
Categorie:Rezervații naturale din județul Neamț Categorie:Turismul în România