Mircea Șerbănescu (n. 14 octombrie 1919, Cernăuți, d. 21 iulie 2012, Timișoara), prozator și publicist român, a fost autorul a numeroase lucrări de proză scurtă, romane, antologii de anticipație, articole și memorialistică.

Biografie

Născut în Cernăuți (actualmente în Ucraina), a fost fiul Corneliei (născută Popescu) și al lui Petre Șerbănescu, inspector vamal.crispedia.ro - accesat 11 octombrie 2012

A urmat școala primară în Turnu Severin ,unde a început și liceul (1924-1930), pe care l-a continuat în Craiova (1930-1932) și apoi în Timișoara, la Liceul „C. D. Loga" (1935-1938), când a debutat cu povestirea Bătrânul lăutar la revista „Colț de țară", urmată în același an (1937) de volumul de proză scurtă Cadavrul ambulant.

După absolvirea studiilor universitare la Academia de Înalte Studii Comerciale din București (1938-1942), a revenit în Timișoara, unde s-a stabilit și și-a continuat activitatea ziaristică deja începută în perioada 1940-1941 la publicația „Vestul". Între anii 1942 și 1944 a efectuat stagiul militar, fiind mobilizat pe frontul din Bucovina, după care a lucrat ca ziarist, dar și ca redactor, la „Românul" (1945), „Făclia Banatului" (1945-1948), „Drapelul roșu" (1948-1950), colaborând și la publicațiile „Colț de țară", „Fruncea", „Scrisul Bănățean" (devenită apoi „Orizont", „România literară" etc., în perioada tulbure de tranziție a puterii politice spre regimul comunist. Cu toate că unele din publicațiile la care a lucrat erau patronate politic („Românul" de către Partidul Național Liberal, „Făclia Banatului" de către Partidul Social-Democrat, iar mai târziu "Luptătorul bănățean" sub egida Partidului Comunist Român), în ciuda vicisitudinilor vieții și a presiunilor politice, Mircea Șerbănescu nu s-a angajat în niciun partid, nedevenind membru nici măcar al Partidului Comunist.

Activitate, operă

A fost membru fondator al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor, căreia i-a devenit secretar literar în perioada 1951-1979.

Din 1993 a condus cenaclul „Pavel Bellu" și a fost redactor-șef al revistei „Anotimpuri literare", continuându-și cariera publicistică la „Orizont", „Tribuna", „România literară", „Luceafărul", „Viața românească", „Literatorul", „Paralela 45" etc.

Proza sa, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost angajată și considerată moralizatoare; aceleași tendințe moralizatoare se reflectă, de altfel, și în multele lucrări dedicate copiilor și tineretului.

În mod particular, scriitorul, s-a remarcat și ca autor de literatură științifico-fantastică (romane și povestiri în colecțiile “Fantastic Club”, "Povestiri științifico-fantastice", ”Clubul temerarilor” sau în volume de anticipație colective, cu lucrări ca: Uluitoarea transmigrație, Misterioasa sirenă) Dorin Davideanu. Science-fiction în Banat. Partea 1 până în 1990, publicat pe situl cenaclului H. G. Wells - accesat 11 octombrie 2012, participând la activitatea cenaclurilor de anticipație din TimișoaraAdrian Rogoz. Colecția “Povestiri știinșifico-fantastice”, nr. 301, Anul XIII, 1 iunie 1967, pag. 2.Cenaclul H.G.Wells, Timișoara: prima întrunire din 2011, sâmbătă 8 ianuarie, ora 12.30, publicat pe blogul Cultural SF and Movie Learnings. 6 ianuarie 2011.

În memorialistică, Mircea Șerbănescu s-a evidențiat prin evocarea istoriei literare și culturale a orașului Timișoara (Timișoara, memorie literară 1919-1947 și […] 1949-2000).

În 1980 a publicat Mic dicționar al literaturii științifico-fantastice românești în revista Paradox nr. 4.Mic dicționar al literaturii științifico-fantastice românești, isfdb.org

Pentru activitatea sa literară, scriitorul a fost distins cu premiile Asociației Scriitorilor din Timișoara în 1972 (pentru volumul Misterioasa sirenă) și 1976 (pentru volumul Descoperirea de sine), precum și cu Premiul special al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor (2000), Diploma de excelență a Direcției județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Timiș (2001), Ordinul Național "Serviciul Credincios" în gradul de "Cavaler" (2001), Medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial" (2000), "Cetățean de onoare al Municipiului Timișoara".

Opera literară

Cadavrul ambulant, Editura Intelect, București, 1937 Prea târziu, Editura Fruncea, Timișoara, 1942 Biruința, Editura de Stat, București, 1953 Rătăcire, Editura Tineretului, București, 1956 Prețul tăcerii, Editura Tineretului, București, 1957 O fată din cele multe, Editura pentru Literatură, București, 1958 Timișoara, Editura Tineretului, București, 1961 Pagini pentru ochii limpezi, Editura Tineretului, București, 1965 Aventură în lumea albastră, Editura Tineretului, București, 1967 Uluitoarea transmigrație, Editura Tineretului, București, 1968 Privind cinematografic, Editura Albatros, București, 1970 Misterioasa Sirenă, Editura Albatros, București, 1972 Cerc și dragoste, Editura Facla, Timișoara, 1973 Descoperirea de sine, Editura Facla, Timișoara, 1976 Ghiozdanul cu surprize, Editura Ion Creangă, București, 1977 Povești din degetar, Editura Facla, Timișoara, 1978 Stăpânul soarelui, Editura Facla, Timișoara, 1982 Fata din tren, Cartea Românească, București, 1984 Fântâna cu apă vie, Editura Facla, Timișoara, 1985 Inimi în primejdie, Editura Ion Creangă, București , 1985 Fântâna cu apă vie, Editura Facla, Timișoara, 1985 O ardere totală, Editura Militară, București, 1988 Când D'Artagnan a fost să fie fată, Editura Facla, Timișoara, 1990 Floare și îngheț, Editura Juventus, Craiova, 1990 Ieșirea din vis, Anotimpuri literare, Timișoara, 1996 Gemenii n-au nevoie de cuvinte, Editura Eubeea, Timișoara, 1998 Timișoara, memorie literară, I: 1919-1947. Istorie literară și amintiri, Editura Augusta, Timișoara, 2000 Romanul dragostei dintâi, Editura Eurostampa, Timișoara, 2003 Timișoara, memorie literară, II: 1949-2000. Istorie literară și amintiri, Editura Augusta, Timișoara, 2004 O eternă poveste, Editura Eubeea, Timișoara, 2004 Dincoace de Palia de la Orăștie, Editura de Vest, Timișoara, 2004 Neîntoarcerile, Editura Augusta, Timișoara, 2007

Volume colective

Comoara cea mare, E.S.P.L.A., București, 1961 Oameni și stele - antologie S.F., Editura Tineretului, București, 1975 Bibliografie de literatură română pentru copii, Editura Ion Creangă, București, 1978 Die beste aller Welte rumänische S.F., Editura Dacia, Cluj, 1979 Fuga în spațiu timp, Editura Ion Creangă, București, 1980 Das präparierte Klavir, Editura Kriterion, București, 1982 O antologie de anticipație, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1983 Răposatul Narbon acționează, Editura Albatros, București, f.a.

Bibliografie

Dușan Baiski. Ziarul Agenda, nr. 4, ianuarie 2005. Paul Eugen Banciu, Aquilina Birăescu. Timișoara literară - Dicționar biobibliografic. Editura Marineasa, Timișoara, 241-2;2007. Mircea Șerbănescu. Timișoara, memorie literară, I: 1919-1947. Istorie literară și amintiri. Editura Augusta, Timișoara, 2000 Mircea Șerbănescu. Timișoara, memorie literară, II: 1949-2000. Istorie literară și amintiri. Editura Augusta, Timișoara, 2004

Note

Categorie:Nașteri în 1919 Categorie:Nașteri pe 14 octombrie Categorie:Decese în 2012 Categorie:Decese pe 21 iulie Categorie:Oameni din Cernăuți Categorie:Prozatori români Categorie:Publiciști români Categorie:Scriitori români de literatură pentru copii Categorie:Scriitori români de literatură științifico-fantastică Categorie:Timișoreni Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitori români din secolul al XXI-lea