Polița cu Crini este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip științific), situată în vestul județului Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Ceahlău.
Localizare Aria naturală cu o suprafață de 370 hectare- Apmnt.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Neamț ; accesat la 23 octombrie 2012 se află pe versantul estic al Masivului Ceahlău din Carpații Orientali, la o altitudine de aproximativ 1400 m Analiza compoziției în categorii ecologice , 2.3.1.2. Compoziția floristică, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău accesat la 13 decembrie 2012 Protectedplanet.net - Polita cu Crini Stientific Reserve (geolocalisation); accesat la 23 octombrie 2012. Din totalul suprafeței, 186 ha se regăsesc în cadrul Rezervației știintifice Ocolașul MareTabel 1.1. Acte normative referitoare la Parcul Național Ceahlău și la ariile protejate incluse în acesta, Planul de management al Parcului Național Ceahlău accesat la 13 decembrie 2012, fiind deci incluse în zona de protecție strictă.
Aici se poate ajunge pleacând de la Cabana Izvorul Muntelui (797 m), pe traseul bandă albastră care trece prin Curmătura Lutu Roșu (1020 m) și ajunge la Cabana Dochia (1750 m)Rezervația științifică botanică “Polița cu Crini”, portal viziteazaneamt.ro accesat la 12 decembrie 2012.
Descriere Această locație a fost declarată rezervație botanică încă din anul 1941Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.284/1941, fiind inițial reconfirmată în 1971Hotărârea Nr. 290 din 1971 a Consiliului Popular al Județului Neamț. Ulterior rezervația naturală a fost înclusă în Parcul Național Ceahlău și a fost din nou reconfirmată ca arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 23 octombrie 2012.
Arealul reprezintă o zonă montană împădurită de interes botanic, cu rol de protecție pentru exemplare arboricole de zadă (Larix), aici reprezentanții speciei respective atingând peste 30 m înălțime și un diametru de 90 cm. Larix decidua subsp. carpatica este declarată monument al naturii în România13 As. Saxifrago cuneifoliae - Laricetum (Beldie 1967, Coldea 1991), 2.3.1.4. Asociațiile vegetale reprezentative din Masivul Ceahlău, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău accesat la 13 decembrie 2012.
Zona aparține etajului montan și subetajului montan superior, aici arborete pure de larice întâlnându-se doar cu caracter restrâns - intrazonal (pe stâncarii)Etajele de vegetație din Masivul Ceahlău, 2.3.1.3. Caracterizarea vegetației, 2.3.1. Flora Masivului Ceahlău, Subcap. 2.3 Descrierea mediului biologic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău accesat la 13 decembrie 2012. Pe lângă Polița cu Crini asemenea arborete de mai găsesc la Piatra cu Apă (1470m) și pe versantul de sub ea, spre Izvorul Muntelui, la punctul Poiana Luminișului și sub stâncile Bâtca Neagră.
Datorită gradului de acoperire relativ redus al stratului arborescent, sub laricete se dezvoltă un covor erbaceu bogat, care poate acoperi solul până la 90%. La nivelul acestei fitocenoze s-au întâlnit foarte puține dintre speciile caracteristice pentru cenotaxonii superiori (Campanula abietina, Luzula sylvatica). În schimb datorită altitudinii relativ joase, aici sunt adăpostite specii caracteristice pentru alianța Piceion abietis și pentru ordinul Fagetalia sylvaticae, particularitate prin care laricetele din Ceahlău se deosebesc de cele din Bucegi.
Originea numelui În unele cazuri abrupturile înalte de 200 - 300 m care delimitează platoul somital al Ceahlăului, sunt fragmentate în trepte care aici poartă numele de polițea. Subunitatea Centrală înaltă, 2.2.3 Geomorfologie, Subcap 2.2 Cadrul Fizico-Geografic, Cap. 2 Descriere, Planul de management al Parcului Național Ceahlău accesat la 13 decembrie 2012. Denumirea unei asemenea polițe se asociază cu numele speciei protejate, deoarece zada mai poartă denumirile alternative de lariță, larice, și crinDicționarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966Larita, Larice, Zada, Crin (Larix decidua ssp. carpatica).
Note
Bibliografie Lectură suplimentară Planul de management al Parcului Național Ceahlău , ceahlaupark.ro, accesat la 13 decembrie 2012 Polițele cu crini din Ceahlău, G. Iacomi, Publiturism, București, 1983
Vezi și Parcul Național Ceahlău Lista rezervațiilor naturale din județul Neamț Listă de rezervații naturale din România
Categorie:Rezervații naturale din județul Neamț Categorie:Turismul în județul Neamț