Blocurile de calcar de la Bădila (monument al naturii) constituie o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și paleontologic) situată în județul Buzău, pe teritoriul administrativ al comunei Viperești.
Localizare Aria naturală cu o suprafață de 3,02 hectare Apmbz.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Buzău ; accesat la 16 noiembrie 2012 se află în partea central-vestică a județului Buzău, în zona Subcarpaților de Curbură, pe Valea Buzăului, în imediata apropierera a drumului național DN10 Buzău - Covasna Protectedplanet.net - Blocurile de calcar de la Badila Natural Monument; accesat la 16 noiembrie 2012.
Înființare Rezervația naturală Blocurile de calcar de la Bădila a fost înființată în anul 2000, având ca principal scop protejarea și conservarea unor specii naturale și a habitatelor lor, acestea fiind importante atât din punct de vedere geologic și paleontologic, cât și floristic.
Descriere Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 ; accesat la 16 noiembrie 2012 și reprezintă o arie naturală situată pe malul stâng al râului Buzău (zonă cunoscută de localnici sub denumirea La Surduci) în al cărei teritoriu se găsesc mai multe formațiuni geologice, peste 40 de blocuri stâncoase (de dimensiuni și forme diferite) constituite din calcare și conglomerate (de culoare cenușie), datând din Jurasic. Majoritatea conglomeratelor de calcar au înălțimi între trei și opt metri și se află, sub aspect geologic, într-o zonă unde nu există masiv de calcare. Ele nu sunt doar o minune naturală, ci și martori ai unei istorii geologice lungi. Se presupune blocurile de calcar de la Bădila sunt blocuri din brecia sării, fiind remaniate din fundament, că acest fundament este în acest sector de natură dobrogeană, adică o prelungire a vorlandului dobrogean pe sub edificiul carpatic.Din punct de vedere paleontologic în arealul rezervației, în stratele de rocă sedimentară s-au descoperit mai multe resturi fosile de gasteropodeDexonline.ro - Definiție gasteropod; accesat la 16 noiembrie 2012 (melci), corali, amoniți (moluște) sau foraminifere, toate atribuite Jurasicului, care oferă indicii valoroase despre flora și fauna preistorică, contribuind la înțelegerea evoluției biodiversității în Europa de Est.
Vezi și Lista rezervațiilor naturale din județul Buzău Listă de rezervații naturale din România
Note
Bibliografie
Pop, Emil; Sălăgeanu, N. Monumente ale naturii din România. București: Editura Meridiane, 1965
Legături externe
Categorie:Rezervații naturale din județul Buzău Categorie:Turismul în județul Buzău