Relațiile diplomatice dintre Republica Austria și România au fost hotărâte și limitate pe perioade îndelungate de mediul politic global. Cu toate acestea, a existat de ambele părți interesul pentru o bună colaborare. Viena era pentru București un punct de tranzit important spre vest, iar România se afla din perspectivă austriacă, datorită istoriei comune, de-a lungul unor secole, a unor teritorii românești (în special Banatul, Transilvania și Bucovina) într-un plan politic apropiat.

Istorie

1920 - 1938 După dizolvarea monarhiei austro-ungare, la 27 august 1920, s-au reluat relațiile diplomatice dintre Republica Austria și România la nivel de legație. Acestea au fost însă întrerupte în 1938, o dată cu anexarea Austriei la Germania nazistă.

1945 - 1989 Primul reprezentant politic al Austriei acreditat în România după al Doilea Război Mondial a fost consilierul de legație Dr. Herbert Schmidt, care a deținut în România titlul de consul general. În data de 5 octombrie 1947 a înmânat Ministrului pentru Afaceri Externe de la acea vreme, Gheorghe Tătărescu, scrisoarea de acreditare.Ullmann, Paul (2010): Die österreichisch-rumänischen diplomatischen Beziehungen zwischen 1945 und 1997/ Relațiile diplomatice austriaco-române între 1945 și 1997, Institutul European, Iași. pg. 173 Reprezentanța austriacă la București a rămas până în 1955 una pur politică, nefiind ridicată la rang de legație sau ambasadă la cererea României. Motivul ce a stat la baza acestei atitudini rezervate a fost situația juridică incertă a Austriei, până la restabilirea independenței statale în 1955.Ullmann, Paul (2010): Die österreichisch-rumänischen diplomatischen Beziehungen zwischen 1945 und 1997/ Relațiile diplomatice austriaco-române între 1945 și 1997, Institutul European, Iași. pg. 310 O evaluare a relațiilor cu Austria între anii 1944 și 1954, întreprinsă de partea română a fost puternic afectată de stereotipiile predominante acelei perioade. Prin urmare, Austria ar permite pe propriul teritoriu tendințe fasciste, anti-românești și s-ar subordona în probleme de politică externă hegemoniei SUA.

Ridicarea reprezentanței Austriei la rangul unei legații sub însărcinatul cu afaceri de atunci Dr. Albert Filz, în urma semnării Tratatului de Stat în 1955 poate fi considerat drept urmare un „act simbolic”. Ulterior, erau necesare schimbări de personal la conducerile de vârf ale celor două state, care să ducă spre o îmbunătățire a relațiilor. De partea română, numirea lui Ion Gheorghe Maurer în funcția de Prim Ministru și a lui Corneliu Mănescu în cea de Ministru de Externe au deschis perspective noi. De parte austriacă, Ministrul de Externe Bruno Kreisky a influențat în mod pozitiv relațiile bilaterale. Perioada bunelor relații diplomatice din anii ´60 s-a evidențiat prin semnarea Acordului româno-austriac privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, semnat în 1963 de Corneliu Mănescu și Bruno Kreisky. Seria acordurilor bilaterale încheiate ulterior a fost accentuată și de ridicarea Legației Austriei la rang de ambasadă în același an, 1963. Din acel moment, s-a dezvoltat un intens schimb de vizite la cel mai înalt nivel politic, iar vizita președintelui austriac de atunci, Franz Ionas în România în 1969, precum și vizita lui Nicolae Ceaușescu în 1970 la Viena au marcat un apogeu protocolar.Ullmann, Paul (2010): Die österreichisch-rumänischen diplomatischen Beziehungen zwischen 1945 und 1997/ Relațiile diplomatice austriaco-române între 1945 și 1997, Institutul European, Iași. pg. 219

In probleme de politică externă, România a profitat mult timp de faptul că vestului dominat de SUA i-a convenit orice era în măsură să slăbească Uniunea Sovietică. In acest context a fost mai puțin important faptul că Nicolae Ceaușescu impunea un regim din ce în ce mai autoritar, în timp ce România își păstra într-o oarecare măsură independența față de Uniunea Sovietică. La început, diplomația austriacă întâmpina probleme în evaluarea corectă a acestui fenomen.Ullmann, Paul (2010): Die österreichisch-rumänischen diplomatischen Beziehungen zwischen 1945 und 1997/ Relațiile diplomatice austriaco-române între 1945 și 1997, Institutul European, Iași. pg. 313 Acutizarea situației în perioada anilor `80 sub Ceaușescu și izolarea ulterioară a României, au dus la stagnarea relațiilor diplomatice cu Austria.

După 1989 In urma prăbușirii regimului comunist, relațiile celor două state au rămas la început rezervate, deoarece Austria considera guvernul sub președintele Ion Iliescu ca fiind unul preponderent neocomunist.Ullmann, Paul (2010): Die österreichisch-rumänischen diplomatischen Beziehungen zwischen 1945 und 1997/ Relațiile diplomatice austriaco-române între 1945 și 1997, Institutul European, Iași. pg. 307 In noiembrie 1996, succesul Convenției Democrate la alegerile parlamentare și victoria lui Emil Constantinescu la cele prezidențiale au dat speranța reformelor politice și deschiderilor economice. Direcția României spre Uniunea Europeană și negocierile de aderare adoptate oficial în anul 2000 au intensificat relațiile diplomatice și economice între cele două state. Cu toate că în România, reformele mult așteptate au stagnat deseori datorită luptelor interne pentru supremație și frecventelor schimbări la nivel ministerial, Austria a devenit unul dintre cei mai importanți investitori străini, sprijinind aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. De atunci, ambele state lucrează cu succes împreună - nu în ultimul rând, în contextul politicii europene de coeziune și în proiecte, cum ar fi Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Ultima vizită de stat a avut loc la 23 martie 2009 la Viena. Președintele Federal Heinz Fischer l-a primit pe Președintele României Traian Băsescu cu onoruri militare.

2022 La 8 decembrie 2022 a avut loc un vot pentru aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen. Aceste țări ar intra în Schengen doar cu un vot unanim. Croația a intrat, dar intrarea României a fost respinsă de Austria, în timp ce aderarea Bulgariei a fost respinsă atât de Austria, cât și de Țările de Jos. În România, vetoul austriac a provocat indignare. Ambasadorul României în Austria a fost retras din Viena și s-a anunțat că relațiile dintre cele două țări se vor reduce semnificativ. Companii, antreprenori, muzee și universități românești au început să boicoteze orice tip de cooperare cu Austria sau cu companii austriece, Ministerul Turismului din România sfătuind românii să nu meargă la schi în Austria în următoarele sărbători de iarnă. La o sucursală a băncii austriece Raiffeisen Zentralbank din orașul românesc Cluj-Napoca, pe pereții clădirii a apărut o inscripție cu „Banca nazistă”; Poliția municipală a început o anchetă asupra acestui incident pe 9 decembrie. Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, a cerut ca Austria să plătească României o despăgubire economică de 200 de milioane de euro pe lună, întrucât aceasta ar pierde PIB-ul României pentru fiecare lună în care nu a fost în Spațiul Schengen conform unei analize a companiei românești Big 4.

Ambasadorii Austriei la București, în perioada postbelică

Rang Nume De la Până laReprez. politică (până 1955) Dr. iur. Herbert SCHMIDT 1947 1951 Dr. iur. Rudolf BAUMANN 1951 1953 Temporar vacant, condus de funcționari 1953 1955Legație (până 1963) Dr. iur. Albert FILZ 1955 1958 Dr. iur. Franz HERBATSCHEK 1958 1961 Dr. iur. Paul WETZLER 1962 1965 Ambasadă (începând cu 1963) Dr. iur. Johann MANZ 1965 1968 Dr. iur. Eduard TSCHÖP 1968 1972 Dr. iur. Werner SAUTTER 1972 1975 Dr. iur. Franz WUNDERBALDINGER 1975 1979 Dr. iur. Andreas SOMOGYI 1979 1983 Dr. Andreas BERLAKOVICH 1983 1988 Dr. iur. Berta BRAUN 1988 1990 Dr. iur. Christoph PARISINI 1990 1994 Dr. iur. Paul ULLMANN 1994 1997 Dr. iur. Karl VETTER VON DER LILIE 1998 2002 Dr. iur. Christian ZEILEISSEN 2002 2007 Dr. iur. Martin EICHTINGER 2007 2010 Dr. phil. Michael SCHWARZINGER 2010 - Sursă: Evidențele Ministerului de Externe al Austriei, Österreichischer Amtskalender

Cooperare

Reprezentanțele Republicii Austria în România Ambasada Austriei la București Consulate onorifice la Timișoara și Sibiu

Reprezentanțele României în Austria Ambasada României la Viena Reprezentanțe permanente ale României la organizații internaționale la Viena Consulate onorifice la Eisenstadt, Linz, Graz, Salzburg și Klagenfurt

Cooperare culturală româno-austriacă Societatea româno-austriacă cu sediul la Viena și București Biblioteca Austria București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara Institutul Cultural Român Viena Forumul Cultural Austriac București

Orașe înfrățite (listă posibil incompletă)

Judenburg (Styria) – Siret (jud. Suceava) Klagenfurt (Carintia) – Sibiu (jud. Sibiu) Schwaz (Tirol) – Satu Mare (jud. Satu Mare) Linz (Austria superioară) – Brașov (jud. Brașov)

Link-uri

Ambasada Austriei București Secția Comercială a Austriei la București Forumul Cultural Austriac Bucureștit Institutul Cultural Român Viena Ministerul Afacerilor Externe al României Rumänische Botschaft Wien Biblioteca Austria Societatea Româno-Austriacă

Note de subsol

Categorie:Diplomație