Ioan Ianov (n. 24 iunie 1836, IașiDupă Dimitrie R. Rosetti (Dicționarul Contimporanilor, 1897) s-a născut în 1834. - d. 8 februarie 1903, Iași) a fost un scriitor, avocat și om politic român, membru al Junimii, viceprimar al Iașilor.
Biografie Ioan Ianov, unicul fiu al spătarului Evdochiu Ianov și al Ecaterinei Isăcescu, ruda cu Teodor Burada, s-a născut în Iași în anul 1836.Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Istorie Literară și Folclor. Studii și cercetări de istorie literară și folklor, Volume 9, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1960, p. 761. Ioan Ianov a urmat studiile gimnaziale și liceale la Iași, probabil la Academia Mihăileană, după care a plecat în străinătate, urmând studii juridice la Viena și Paris pe care însă nu le-a finalizat. Reîntors în țară, după ce o vreme a fost funcționar la Departamentul Dreptății, intră în politică susținând Partida unionistă și pe Alexandru Ioan Cuza și este ales deputat de Ilfov în 1884. Se întoarce ulterior în Iași unde practică avocatura și, până în 1895, continuă activitatea politică ocupând, pe plan local, postul de viceprimar al Iașilor și, pe plan național, cel de vicepreședinte al Senatului.Teohari Antonescu, Jurnal (1893-1908). Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Lucian Nastasă, Cluj, Editura Limes, 2005.
În paralel își continuă activitatea literară debutată în 1854, în timpul studenției, în paginile publicației Gazeta de Moldova și, din 1865, devine membru al Societății Junimea. Publică în paginile revistei Convorbiri literare poezii patriotice și sentimentale, devenind celebru în epocă pentru poeziile sale satirice sau „cântecelele comice” în stilul lui Alecsandri, similitudine care a făcut să fie considerat ca un „epigon” al acestuia.Virgil Vintilescu, Istoria literaturii române, Vol. 3 Epoca „Junimii”, Editura Excelsior Art, 2008, ISBN 978-973-592-210-8, pp. 93-95.Pagina 24 iunie 2012 - File de calendar pe situl Radio România Iași. Accesată la 13 decembrie 2012.
Împreună cu vărul său, compozitorul Gheorghe Burada, a compus imnul 100 de ani, interpretat la inaugurarea Universității din Iași în 1860.
Apropiat al boierului filantrop moldovean Anastasie Bașotă, Ioan Ianov, alături de un alt junimist, Vasile Pogor, a îndeplinit, la înființarea acestuia, funcția de epitrop al Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla.
Ioan Ianov a fost acceptat, la 25 februarie 1867, în loja masonică „Steaua României”,Adrian Popescu, „Augustin Trifan, model cultural-diplomatic”, Transilvania, nr. 7-8, 2010 , pp. 118-125. lojă constituită în Iași de Gheorghe (Iorgu) Șuțu (1817-1875) la 18 august 1866,Nota Titu Maiorescu (1840-1917) pe pagina „Masoni celebri” de pe situl „Marii Loji Naționale din România”. Pagină accesată la 15 decembrie 2012.Liviu Papuc, „Masoneria junimistă”, Sud-Est, nr. 4, 2006. lojă din care faceau parte majoritatea membrilor Junimii.
In memoriam Bustul poetului Ioan Ianov, executat de sculptorul gălățean Vasile Scutari în 1901, se găsește în parcul Teatrului Național din Iași.
Casa în care a locuit o vreme, trecută ulterior în proprietatea lui Petru Bogdan, membru al Academiei Române și rector al Universității din Iași, a fost cunoscută sub numele de „Casa Ianov” sau „Casa Bogdan-Culianu” și a fost înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași în anul 2004 cu codul de clasificare IS-II-m-B-04038 sub numele incorect de „Casa prof. Ivanov”Tereza Culianu-Petrescu, „Casa Bogdan-Culianu”, Ziarul de Iași, 12 iunie 2010. Această casă, în care s-a născut și a locuit Petru Culianu, a fost distrusă în 2010.
O stradă din Iași, situată în Cartierul Păcurari, portă numele de „Strada Ioan Ianov”.
Referințe critice
Ca poet a adoptat formule poetice tradiționale, adesea inspirate din prozodia poeziei populare, și a tratat în poeziile sale satirice subiecte legate de actualitatea imediată, caracteristici care explică includerea sa printre poeții minori ai Junimii.Gheorghe Grigurcu, „Contemporani cu Eminescu” , România Literară, Nr. 12, 23 - 29 martie 2012.
Ioan Ianov a fost caracterizat lapidar de Călinescu astfel:
Într-o schiță satirică publicată în 1893 de jurnalul liberal Evenimentul Ioan Ianov este creionat astfel:Liviu Papuc, „Trei siluete junimiste de epocă” , Convorbiri literare, nr. 6 (iunie), 2008.
Note
Bibliografie Dan Mănucă, Scriitori junimiști, Editura Junimea, Iași, 1971. Eugen Lungu, Poeți de pe vremea lui Eminescu, antologie, prefață, consemnări critice și adnotări de Eugen Lungu, Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1990.
Vezi și Junimea
Legături externe Pagina Ioan Ianov pe situl Crispedia.ro
Categorie:Nașteri în 1836 Categorie:Decese în 1903 Categorie:Scriitori români Categorie:Avocați români Categorie:Politicieni români Categorie:Oameni asociați cu Societatea Junimea Categorie:Ieșeni