Istoria Poloniei între anii 1945 și 1989 este marcată de perioada dominației comunismului sovietic care a fost impus după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Republica Populară Polonă. Deși nivelul de trai din Polonia a fost îmbunătățit, acești ani au fost marcați de frământări sociale și dificultăți economice.

Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Roșie Sovietică a izgonit forțele Germaniei Naziste din Polonia ocupată. La insistențele lui Iosif Stalin, Conferința de la Ialta a consacrat formarea unei coaliții guvernamentale pro-comuniste la Moscova, fără să consulte guvernul polonez în exil de la Londra. Acest fapt a fost descris ca o trădare a Occidentului din partea Puterilor Aliate pentru a-l mulțumi pe liderul sovietic,<ref>Arthur Bliss Lane, I Saw Poland Betrayed: An American Ambassador Reports to the American People. The Bobbs-Merrill Company, Indianapolis, 1948. ISBN 1-125-47550-1</ref> evitând un conflict direct. Acordul de la Potsdam din 1945 a ratificat frontierele vestice ale Poloniei iar noul teritoriu a fost așezat între liniile de demarcație Oder–Neisse și Curzon. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, Polonia devenise pentru prima dată în istoria sa un stat național omogen din punct de vedere etnic fără minorități proeminente datorită exterminării evreilor polonezi în Holocaust, strămutarea germanilor în vest, relocarea ucrainenilor în est, repatrierea polonezilor din Kresy. Noul guvern comunist din Varșovia și-a consolidat puterea politică în următorii doi ani, în vreme ce Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PZPR) sub conducerea lui Bolesław Bierut deținea control ferm asupra țării, care avea să facă parte din sfera de influență sovietică a Europei de Est. După decesul lui Stalin în 1953, în Europa Răsăriteană relațiile politice s-au îmbunătățit iar acest fapt le-a permis comuniștilor polonezi ai lui Władysław Gomułka au ajuns la putere. La mijlocul anilor 1960, în Polonia începeau să se simtă tot mai mult dificultățile economice dar și cele politice. În decembrie 1970 creșterea prețurilor a dus la o serie de proteste. Guvernul a introdus un program economic care a fost preluat într-o mare măsură după cel occidental, care a ridicat nivelul de trai însă programul a stagnat datorită crizei petrolului din 1973. Spre sfârșitul anilor 1970 guvernul condus de Edward Gierek a fost obligat să crească prețurile, acest fapt a dus la o altă serie de proteste publice.

Acest ciclu vicios a fost în cele din urmă întrerupt în 1978, când a fost ales Karol Wojtyła ca Papa Ioan Paul al II-lea, accentuând opoziția față de comunism în Polonia. La începutul lunii august 1980 lanțul de proteste au rezultat în înființarea sindicatului independent „Solidaritatea” (în ) de electricianul Lech Wałęsa. Creșterea opoziției a determinat guvernul condus de Wojciech Jaruzelski să declare legea marțială în decembrie 1981. Însă, datorită reformelor inițiate de Mihail Gorbaciov în Uniunea Sovietică, presiunea tot mai mare din partea Occidentului și frământările continue, comuniștii au fost obligați să negocieze cu adversarii săi. Discuțiile de la Masa Rotundă din 1989 a permis Solidarității să participe la alegerile din 1989; victoria zdrobitoare a candidaților a marcat cu succes tranziția pe cale pașnică a conducerii comuniste în Europa Centrală și de Est. În 1990 Jaruzelski și-a dat demisia din funcția de Președinte al Republicii Polone și a fost succedat de Wałęsa după alegerile din decembrie 1990. right|thumb|Capitala Poloniei, Varșovia devastată, în ianuarie 1945.

Înființarea Republicii Populare Polone (1944–1948) Pagubele din timpul războiului, modificarea granițelor și schimbul de populații left|thumb|Modificările teritoriale ale Poloniei după al Doilea Război Mondial|Vechile și noile granițe ale Poloniei în 1945. Polonia a suferit pierderi mari în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Înainte de începerea războiului în 1939 Polonia avea o populație de 35,1 milioane de locuitori, iar la sfârșitul războiului doar 29,1 milioane au rămas în cadrul granițelor. Primul recensământ postbelic din 14 februarie 1946 numărul era de 23,9 milioane datorită emigrării. Se estimează că 6 milioane de cetățeni polonezi — aproape 21,4% din populația Poloniei a murit între 1939 și 1945;US Department of State, Bureau of European and Eurasian Affairs. Background Note: Poland (noiembrie 2013). Retrieved on 2007-04-07 Vezi și review, Accesat la 30 noiembrie 2013. cu toate aceste, numărul victimelor poloneze poate fi mai mic până la 50% datorită diversități multietnice din perioada antebelică care pot fi observate în recensămintele din Polonia – potrivit declarației din 2009 a comisiei de reconciliere germano-polonez. Cele 3 milioane de victime evreiești poloneze nu sunt contestate. Vezi 70 Jahre nach Kriegsbeginn zählt Polen seine Opfer (în germană) Minoritățile din Polonia au fost afectate foarte mult: înainte de al Doilea Război Mondial, o treime din populația Poloniei era alcătuită din minorități etnice; cu toate acestea, după război, minoritățile Poloniei aproape lipseau.de Zayas, Alfred-Maurice: A Terrible Revenge: The Ethnic Cleansing of the Eastern European Germans 1944-1950, New York: St. Martin's Press, 1994

Deși era o țară predominant agricolă, comparativ cu statele occidentale, infrastructura Poloniei a fost aproape distrusă în totalitate în timpul războiului iar sectorul industrial a rămas și mai mult în urmă față de Occident după încheierea războiului. Aproximativ 30% din resurselor naturale și infrastructură au fost pierdute. Capitala Poloniei, Varșovia se număra printre orașele cele mai grav afectate, iar numai peste 80% avariată după Revolta din Varșovia.

Sarcina uriașă de a reconstrui țara a fost însoțită de lupta noului guvern de a dobândi o putere centralizată și stabilă, în plus acest fapt a fost și mai complicat datorită neîncrederii a unei mari părți a societății față de noul regim, Rzeczpospolita (20 octombrie 2004) Nr 232, Wielkie polowanie: Prześladowania akowców w Polsce Ludowej . Accesat la 1 decembrie 2013 și a disputelor legate de noile granițe postbelice ale Poloniei, care au fost trasate definitiv la mijlocul anului 1945. În 1947, influența sovietică a determinat guvernul polonez să nu accepte Planul Marshall sponsorizat de americani, și să se alăture Comeconului, care era dominat Uniunea Sovietică, în 1949. Polska. Historia PWN Encyklopedia. Accesat la 1 decembrie 2013. În același timp, forțele sovietice au prădat fostele teritorii estice ale Germaniei care au fost date Poloniei lăsându-le fără echipament industrial de valoare, infrastructură și fabrici și trimise Uniunii Sovietice. Vezi și alte copii online

280px|thumb|right|Hartă care prezintă diferențele de graniță și teritorii ale Poloniei și Germaniei în secolul XX, cu zonele actuale deținute de Germania și Polonia în gri închis.

După anexarea sovietică a teritoriilor din Kresy aflate la est de Linia Curzon, aproximativ 2 milioane de polonezi au fost strămutați și expulzați din aceste teritorii către teritoriile nordice și vestice aflate la vest de linia Oder-Neisse,Krystyna Kersten, Szacunek strat osobowych w Polsce Wschodniej. Dzieje Najnowsze Rocznik XXI- 1994, pp. 46-47 pe care sovieticii le-au dat în folosință Poloniei de la Germania după Acordul de la Potsdam. Stanisław Ciesielski et al., "Przesiedlenie ludności polskiej z Kresów Wschodnich do Polski 1944–1947. Wybór dokumentów", Wybór, opracowanie i redakcja dokumentów. Introduction by Włodzimierz Borodziej, Stanisław Ciesielski, Jerzy Kochanowski. Docouments collected by Włodzimierz Borodziej, Ingo Eser, Stanisław Jankowiak, Jerzy Kochanowski, Claudia Kraft, Witold Stankowski, Katrin Steffen; Wydawnictwo NERITON, Warszawa 2000</ref> Stabilirea populației din părțile centrale ale Poloniei a dus la creșterea numărului de polonezi ajungând până la cinci milioane în 1950, pe care guvernul a considerat-o ca fiind Teritoriile recuperate. Fosta populația de 10 milioane de germani a fugit sau a fost expulzată în Germania postbelică în 1950.The Expulsion of 'German' Communities from Eastern Europe at the end of the Second World War , European University Institute, Florense. EUI Working Paper HEC No. 2004/1, Edited by Steffen Prauser and Arfon Rees Odată cu expulzarea ucrainenilor din Polonia în Uniunea Sovietică și a Operațiunii Vistula din 1947 care a dispersat minoritatea ucraineană rămasă,To Resolve the Ukrainian Question Once and for All: The Ethnic Cleansing of Ukrainians in Poland, 1943-1947. Timothy Snyder, Journal of Cold War Studies, Spring 1999. iar datorită exterminării minorității evreiești de Germania Nazistă în Holocaust iar multți din cei care au supraviețuit au emigrat către Israel, Polonia devenise pentru prima dată în istoria sa stat național omogen din punct de vedere etnic. Varșovia și alte orașe orașe distruse au fost curățate de moloz —în mare parte folosite doar mâinile— și reconstruite foarte repede (datorită Planului de Trei Ani)A brief history of Poland: Chapter 13: The Post-War Years, 1945–1990. Polonia Today Online. Accesat la 1 decembrie 2013. prin costurile fostelor orașe germane precum Wrocław, care adesea a oferit materialele de construcție necesare.Expoziția Teritoriile Recuperate (în ), o propagandă a expoziției de artă care comemora „restaurarea Teritoriilor Recuperate ale Poloniei” după încheierea celei de-a Doua Conflagrații Mondiale, a fost deschisă pe 21 iulie 1948 de Bolesław Bierut și a durat 100 de zile. Aproximativ 2 milioane de oameni au vizitat expoziția iar monumentul Iglica a fost construit în fața Sălii de Concert din Wrocław.

Consolidarea puterii a comuniștilor (1945–1948)

thumb|left|upright|Manifestul PKWN, tipărit la 22 iulie 1944 Chiar și înainte de intrarea Armatei Roșii în Polonia, Uniunea Sovietică a conceput o strategie de a elimina forțele de rezistență anti-comunistă pentru a se asigura că Polonia îi va intra intra în sfera de influență. În 1943, după masacrul de la Katyń, Stalin încordase relațiile cu guvernul polonez în exil de la Londra.Soviet Note of 25 April 1943, severing unilaterally Soviet-Polish diplomatic relations. Online , at electronicmuseum.ca, Accesat la 1 decembrie 2013, Traducere în limba engleza din documente poloneze Cu toate acestea, pentru a satisface Statele Unite și Regatul Unit, Uniunea Sovietică a fost de acord la Conferința de la Ialta din februarie 1945 să se formeze un guvern de coaliție format comuniștii Partidului Muncitoresc Polonez, membrii ai guvernului polonez în exil pro-occidental, și membrii ai mișcării de rezistență Armia Krajowa („Armata Teritorială”), precum și să se desfășoare alegeri libere.Poland - The Historical Setting: Chapter 6: The Polish People's Republic. Polish Academic Information Center, University at Buffalo. Accesat la 1 decembrie 2013.

Odată cu eliberarea teritoriilor poloneze și eșecul Operațiunii Burza lansată de Armia Krajowa în 1944, controlul asupra teritoriilor poloneze a trecut de la forțele Germaniei Naziste la Armata Roșie, iar apoi comuniștilor polonezi, care dețineau cea mai mare influență în guvernul provizoriu. Golon, Mirosław. Północna Grupa Wojsk Armii Radzieckiej w Polsce w latach 1945–1956. Okupant w roli sojusznika , 2004, Historicus - Portal Historyczny (27 November 2004). Accesat la 1 decembrie 2012 Prin urmare, decizia de la Ialta i-a favorizat pe comuniști, care erau susținuți de sovietici în planul lor de a-și exercita influența în Europa de Est, precum și controlul asupra ministerelor mai importante precum serviciile de securitate.