Titlul unui aliaj este o mărime adimensională care corespunde compoziției sale într-un metal dat. Mai precis, este vorba de raportul dintre masa unui metal fin și masa totală a aliajului din care face parte. „Este cantitatea de metal nobil dintr-un aliaj, exprimată în părți la mie.”Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de neologisme (1978).

Definiție Titlul se exprimă în miimi de metal fin în raport cu masa totală a aliajului. Echivalența dintre carate și miimi este 1 carat = 41,67 miimi (sau 1/24).

Exemple Titlul monedelor de 20 de franci francezi, cunoscute sub numele de „Napoleoni” sau „cocoșei” era de 900 de miimi de aur fin și 100 de miimi de cupru. Aceeași situație o întâlnim și în cazul monedelor de 20 de lei aur Romanian Coins: 20 lei 1906, emise de România, ca urmare a aplicării legislației Uniunii Monetare Latine.România a aderat la Uniunea Monetară Latină în 1889. Titlul monedei – medalia „Ardealul Nostru”, emisă la 15 ianuarie 1945, este de 900 de miimi de aur fin și 100 de miimi de cupru.[http://romaniancoins.org/roardealulnostru1944.html Romanian Coins: Medalia jubiliară Ardealul Nostru] Titlul monedei comemorative „200 de ani de la nașterea lui George Barițiu”, emisă de Banca Națională a României, la 10 septembrie 2012, are titlul de 900 de miimi de aur fin. Titlul monedei comemorative „90 de ani de la nașterea lui Marin Preda”, emisă de Banca Națională a României, la 10 august 2012, este de 999 de miimi de argint fin. Moneda „American Buffalo” are masa de o uncie (31,1035 grame), iar titlul său este de 999,9‰ aur fin. 999,999 de miimi (cel mai pur aur produs vreodată a fost rafinat de Perth Mint („Monetăria din Perth”), din Australia, în 1958).

În România Titlurile legale în România sunt următoarele: pentru aur: 375‰ (9 K); 417‰ (10 K); 500‰ (12 K); 585‰ (14 K); 625‰ (15 K), 750‰ (18 K); 833‰ (20 K); 900‰; 916‰ (22 K), 958‰ (23 K) și aurul fin – 999‰ (24 K); pentru argint: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ și argintul fin – 999‰; pentru platină: 950‰; pentru paladiu: 950‰.

Verificarea fineței Deși există multe metode de detectare a metalelor prețioase false, în mod realist există doar două opțiuni disponibile pentru a verifica finețea marcată a metalului ca fiind rezonabil de precisă: testarea metalului (care necesită distrugerea acestuia) sau utilizarea fluorescenței cu raze X (XRF). XRF-ul va măsura doar porțiunea cea mai exterioară a piesei de metal și astfel poate fi indus în eroare de placarea groasă.

În Statele Unite, puritatea reală a articolelor din aur trebuie să fie cu cel mult 0,003 mai mică decât puritatea marcată (de exemplu, 0,996 fină pentru aur cu titlul de 0,999), iar puritatea reală a articolelor din argint nu trebuie să fie mai mare de 0,004 (mai puțin decât puritatea marcată).

Greutate fină În cazul unui aliaj, greutatea metalului prețios pur din compoziția sa este denumită masă fină (sau greutate fină). De exemplu, 1 oz t de aur de 18 karate (care conține 75% aur pur) are o greutate fină de 0,75 oz t (uncia troy).

Vezi și

caratul (unitate de măsură) Uniunea Monetară Latină

Note

Bibliografie Jean Belaubre, Dictionnaire de Numismatique médiévale occidentale, Paris, Léopard d'Or, 1996, ISBN 2-86377-121-3. Florin Marcu, Constant Maneca (1978), Dicționar de neologisme, Ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a II-a, Editura Litera Internațional, București-Chișinău. ISBN 978-973-675-307-7

Categorie:Metalurgie Categorie:Numismatică Categorie:Mărimi adimensionale Categorie:Metale prețioase