Fritz Bauer () a fost un procuror și judecător german, care a jucat un rol esențial în demararea celor șase procese penale împotriva membrilor pazei și administrării lagărului de concentrare de la Auschwitz, procese cunoscute în germană ca Auschwitzprozesse (în ).
Biografia Fritz Bauer s-a născut în 1903 într-o familie evreiască liberală, bine situată, din Suttgart. Tatăl său a fost Ludwig Bauer, comerciant de textile, iar mama sa - Ella Bauer, născută Hirsch. A crescut la Stuttgart și la Tübingen împreună cu sora sa, Margot, cu trei ani mai mică decat el. Dupa terminarea studiilor liceale la Gimnaziul Eberhard-Ludwig din Stuttgart, Bauer a învățat dreptul la universitățile Heidelberg, München și Tübingen. În timpul studenției a activat într-o asociatie de studenți evrei liberali Ronen Steinke: Fritz Bauer. Oder Auschwitz vor Gericht. München 2013, S. 56–65David Rüschenschmidt: Fritz Bauer (1903–1968). In: Manfred Blänkner, Axel Bernd Kunze: Rote Fahnen, Bunte Bänder. Korporierte Sozialdemokraten von Lassalle bis heute. Mit einem Vorwort von Erhard Eppler, Bonn 2016, S. 65–73 Și-a dat doctoratul cu profesorul Karl Geiler, care avea să devină după cel de-al Doilea Război Mondial cel dintâi prim-ministru (în ) al landului Hessa.
În 1928 Bauer a fost numit judecător stagiar (în ) la Judecătoria Stuttgart, iar în 1930 și-a dat definitivatul, devenind cel mai tânăr judecător definitiv din „Imperiul German” (pe atunci - Republica de la Weimar). Din 1920 era membru al partidului social-democrat. În 1930 a devenit președintele local al Reichsbanner Schwarz-Rot-Gold, o organizație suprapartinică, dominată în practică de social-demcrați, al cărei scop era apărarea democrației parlamentare germane de dușmanii ei interni și externi. În mai 1933 a fost arestat de Gestapo și internat pentru opt luni în Lagărul de concentrare Heuberg, pentru participarea la plănuirea unei greve generale împotriva acaparării puterii de către național-socialiști. A fost exclus din justiție.
În 1936 s-a refugiat în Danemarca. De acolo a fugit în Suedia, cu ajutorul localnicilor, când naziștii au început deportarea evreilor din Danemarca către lagărul Theresienstadt. În Suedia a înființat împreună cu Willy Brandt, viitorul cancelar social-democrat, revista Sozialistische Tribüne (Tribuna socialistă).
În 1949 s-a întors în Germania, unde a devenit director al tribunalului landului din Braunschweig (). În 1950 a devenit procuror general la tribunalul superior al landului din același oraș. La inițiativa prim-ministrului Georg August Zinn al landului Hessa, a fost numit în funcția de procuror general al landului, cu sediul în Frankfurt am Main. Acolo a decedat în 1968.
Activitate Unul din primele sale cazuri ca procuror general () în Braunschweig l-a făcut cunoscut și în străinătate. Este vorba de procesul Remer, unde au fost reabilitați luptătorii de rezistență din 20 iulie 1944 și legitimată încercarea lor de a-l asasina pe Adolf Hitler. Tribunalul și-a apropriat în cuvântarea sa finală vederea lui Bauer că statul nazist nu fusese „un stat de drept, ci un stat de nedrept”„kein Rechtsstaat, sondern ein Unrechtsstaat”, în decizia Braunschweiger Landgericht din martie 1952
În 1959 Bauer a reușit să determine Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof) din Karlsruhe să transfere tribunalului landului din Frankfurt competența penală în privința criminalilor de la Auschwitz. La ordinul său, procurorul a demarat procedura penală împotriva membrilor SS ai lagărului de concentrare Auschwitz. Primul proces, „Strafsache gegen Mulka u. a.” (Procesul penal contra Mulka ș.a.) a început în decembrie 1963.
Fritz Bauer a fost de asemenea cel care a comunicat Mossadului în 1960 locul în care se afla Adolf Eichmann în Argentina, după ce primise însuși această informație de la Lothar Hermann, un fost prizonier de lagăr. Bauer nu avea încredere în justiția și poliția germană, crezând că Eichmann ar fi putut fi prevenit, așa că s-a adresat direct autorităților israeliene. Acest fapt a fost cauza directă a prinderii lui Eichmann.
Din cauza acestor angajamente politice și sociale foarte puternice, Bauer a fost privit ca un corp străin în justiția germană. Îi sunt atribuite două citate: „În sistemul judiciar trăiesc ca în exil”„In der Justiz lebe ich wie im Exil.” și „Când părăsesc biroul meu, mă aflu în străinătatea dușmănoas㔄Wenn ich mein [Dienst-]Zimmer verlasse, betrete ich feindliches Ausland.”Feindliches Ausland, Der Spiegel, 31 iulie 1995. Accesat la 6 februarie 2013.
Publicații Die Kriegsverbrecher vor Gericht. [tr. ]. Postfață de Hans Felix Pfenninger. Seria: Neue Internationale Bibliothek, 3. Europa, Zürich 1945. Das Verbrechen und die Gesellschaft.[tr. ]. Ernst Reinhardt, München 1957. Wurzeln nazistischen Denkens und Handelns. [tr. ]. Editor Hessische Landesbank, Frankfurt [circa 1960]. Die Wurzeln faschistischen und nationalsozialistischen Handelns. [tr. ] Mainz 1961 (31 p.). Die Wurzeln faschistischen und nationalsozialistischen Handelns. [tr. ] Europäische Verlagsanstalt (EVA), Frankfurt 1965 (77 p.). Widerstandsrecht und Widerstandspflicht des Staatsbürgers. [tr. ]. Frankfurt 1962. Sexualität und Verbrechen. Beiträge zur Strafrechtsreform. [tr. ]. Editori Fritz Bauer, Hans Bürger-Prinz, Hans Giese, Herbert Jäger. Fischer TB, Frankfurt 1963. Die neue Gewalt. Die Notwendigkeit der Einführung eines Kontrollorgans in der Bundesrepublik Deutschland. [tr. ]. Editura revistei Ruf und Echo, München 1964 (24 p.) Widerstand gegen die Staatsgewalt. Dokumente der Jahrtausende. [tr. ]. Antologie și comentariu de Fritz Bauer, Fischer TB, Frankfurt 1965. Auf der Suche nach dem Recht. [tr. ]. Mit 20 Fotos und 7 Zeichnungen. [tr. ] Franckh’sche Verlagshandlung, Stuttgart 1966. Die Reformbedürftigkeit der Strafrechtsreform. [tr. ]. Sonderreihe „Aus gestern und heute“, 20. Dokumentationen und zeitgeschichtliche Beiträge. München, o. J. (23 p.) Alternativen zum politischen Strafrecht. [tr. ]. Discurs la 6 martie 1968 în Bad Nauheim. Bad Homburg v. d. H., Dr. Max Gehlen, Berlin 1968 (15 p.) Vom kommenden Strafrecht. [tr. ]. Prefață de Herbert Jäger. C. F. Müller, Karlsruhe 1969 (85 p.) Die Humanität der Rechtsordnung. Ausgewählte Schriften. [tr. ]. Editori Joachim Perels și Irmtrud Wojak, Campus, Frankfurt 1998, .
Note
Bibliografie Matthias Meusch: Von der Diktatur zur Demokratie. Fritz Bauer und die Aufarbeitung der NS-Verbrechen in Hessen 1956–1968. [tr. ] Veröffentlichungen der Historischen Kommission für Nassau Nr. 70., Wiesbaden 2001
Legături externe Biografie pe pagina oficială a orașului Braunschweig
Categorie:Nașteri în 1903 Categorie:Nașteri pe 16 iulie Categorie:Decese în 1968 Categorie:Decese pe 1 iulie Categorie:Procurori germani Categorie:Judecători germani Categorie:Procurori Categorie:Judecători evrei Categorie:Juriști germani Categorie:Oameni din Stuttgart Categorie:Decese în Frankfurt am Main