Ducatul de Berg (în ) a fost un teritoriu în Sfântul Imperiu Roman (inițial un comitat creat în secolul al XI-lea de Adolf I din Casa de Berg, devenit ducat în 1380) situat în actuala regiune Renania. Reședința conducătorului teritoriului a fost inițial Castelul Berg din Altenberg, apoi din 1133 Castelul Burg și de la sfârșitul secolului al XIV-lea Castelul Düsseldorf. Teritoriul a existat ca o entitate politică distinctă de la începutul secolului al XII-lea până în secolul al XIX-lea.
Istoric
Evoluție
Comitatul de Berg a apărut în secolul al XI-lea ca posesiune a unei linii colaterale a dinastiei Ezzonilor, originară din Regatul Lotharingiei din secolul al IX-lea și care în secolul al XI-lea a devenit dinastia cea mai puternică din regiunea Rinului inferior.
În 1160 teritoriul a fost divizat în două părți, una dintre ele devenind ulterior Comitatul Mark, care s-a reunit cu posesiunile familiei în secolul al XVI-lea. În 1280 reședința a fost mutată de la Castelul Burg (din Solingen de pe râul Wupper) în Castelul Düsseldorf. Cel mai puternic dintre conducătorii familiei, Engelbert al II-lea, a fost asasinat în 7 noiembrie 1225. Contele Adolf al VIII-lea de Berg a participat alături de tabăra învingătoare în bătălia de la Worringen din 1288 împotriva Ducatului Geldern.
Puterea Comitatului de Berg a continuat să crească în secolul al XIV-lea. Comitatul de Jülich s-a unit cu Comitatul de Berg în 1348, și în 1380 împăratul Venceslau al IV-lea i-a ridicat pe conții de Berg la rangul de duci, iar comitatul a devenit ducat.
Succesiunea thumb|left|Ducatul de Jülich-Cleves-Berg (c. 1540) În 1509 ducele Ioan al III-lea de Cleves a încheiat o căsătorie strategică cu Maria de Geldern, fiică a contelui Wilhelm al IV-lea de Jülich-Berg, care a devenit moștenitoarea posesiunilor tatălui ei: Jülich, Berg și Comitatul Ravensberg. Urmare a prevederilor Legii Salice a Sfântului Imperiu Roman proprietățile moștenite pe linie feminină erau de drept preluate de soțul moștenitoarei, respectiv de tutorele acesteia. În 1521, la moartea tatălui Mariei de Geldern, familia ducilor de Berg s-a stins pe linie masculină, iar posesiunile ei au fost preluate de ducele Ioan al III-lea de Cleves. Alături de teritoriile acestuia, Comitatul Mark și Ducatul de Cleves (în ), s-au constituit o uniune personală. Ca rezultat al acestei uniuni, ducii de Jülich-Cleves-Berg controlau o mare parte din actualul land Renania de Nord-Westfalia, cu excepția teritoriior arhiepiscopului de Köln și episcopului de Münster.
Noua dinastie ducală s-a stins în 1609, la moartea ultimului duce, având ca urmare o lungă dispută privind succesiunea în diferitele teritorii. În 1614 a avut loc o nouă divizare: contele palatin de Neuburg, care se convertise la catolicism, a anexat ducatele Jülich și Berg; Cleves și Mark a trecut sub stăpânirea principelui Ioan Sigismund de Brandenburg, devenit ulterior duce de Prusia. După stingerea în 1685 a liniei principale a familiei, care conducea palatinatului elector, ramura de Neuburg a moștenit titlul de principe elector, stabilindu-și reședința la Düsseldorf, până la unirea palatinatului elector cu electoratul de Bavaria în 1777.
Revoluția franceză - Marele Ducat de Berg thumb|Palatul ducal din Düsseldorf în 1798; a fost distrus în incendiu din 1872.
Ocupația franceză dintre 1794 și 1801 și anexarea din 1801 a Jülich (în ) în Războaiele Revoluției Franceze au separat cele două ducate de Jülich și de Berg, iar în 1803 Berg a fost despărțit de celelalte teritorii bavareze și a trecut sub controlul ramurii tinere a familiei Wittelsbach. În 1806, în cadrul reorganizării teritoriilor germane ocazionată de sfârșitul Sfântului Imperiu Roman, Berg a devenit mare ducat, sub conducerea cumnatului lui Napoleon I, Joachim Murat. Blazonul lui Murat combina leul roșu de Berg cu simbolurile ducatului de Cleves.
În 1809, la un an după promovarea lui Murat din poziția de mare duce de Berg la cea de rege al Neapolelui, nepotul lui Napoleon, principele Napoleon Louis Bonaparte (1804–1831, fiul mai mare al fratelui lui Napoleon, Louis Bonaparte, rege al Olandei) a devenit mare duce de Berg; birocrații francezi au administrat teritoriul în numele minorului. Scurta existență a marelui ducat s-a încheiat odată cu înfrâmngerea lui Napoleon din 1813 și cu prevederile tratatelor de pace care au urmat.
Provincia Jülich-Cleves-Berg În 1815, după Congresul de la Viena, Berg a devenit parte a Regatului Prusiei ca provincie sub denumirea Jülich-Cleves-Berg. În 1822 provincia a fost atașată Marelui Ducat al Rinului Inferior.
Conducătorii de Berg thumb|400px|Ducatul de Berg (hartă realizată de cartograful francez Nicolas Sanson în 1696)
Casa Ezzonilor Hermann Pusillus, conte palatin de Lotharingia; Adolf I de Lotharingia, protector de Deutz; Adolf al II-lea de Lotharingia, protector de Deutz
Casa de Berg - conți 1077–1082 Adolf I 1082–1093 Adolf al II-lea 1093–1132 Adolf al III-lea 1132–1160 Adolf al IV-lea 1160–1189 Engelbert I 1189–1218 Adolf al VI-lea 1218–1225 Engelbert al II-lea, regent de Berg și arhiepiscop de Köln 1218–1248 Irmgarda, moștenitoare de Berg, căsătorită în 1217 cu Henric al IV-lea, duce de Limburg
Casa de Limburg - conți 1218–1247 Henric, duce de Limburg; 1247–1259 Adolf al VII-lea; 1259–1296 Adolf al VIII-lea; 1296–1308 Wilhelm I; 1308–1348 Adolf al IX-lea.
Casa de Jülich-Heimbach, conți – în uniune cu Ravensberg – 1348–1360 Gerard 1360–1380 Wilhelm al II-lea; devenit duce în 1380
Casa de Jülich-Heimbach, duci – în uniune cu Ravensberg (cu excepția perioadei 1404–1437), iar după 1423 în uniune cu Ducatul de Jülich – 1380–1408 Wilhelm I 1408–1437 Adolf 1437–1475 Gerard 1475–1511 Wilhelm al II-lea
Casa de Marck - duci – din 1521 o parte a Ducatului de Jülich-Cleves-Berg– 1511–1539 Ioan 1539–1592 Wilhelm al III-lea 1592–1609 Ioan Wilhelm I
Casa de Wittelsbach - duci – ''în uniune cu Jülich și Neuburg, de la 1690 și cu Palatinatul Elector, iar de la 1777 și cu Bavaria– 1614–1653 Wolfgang Wilhelm 1653–1679 Fillip Wilhelm 1679–1716 Ioan Wilhelm al II-lea 1716–1742 Carol Filip 1742–1799 Carol Teodor 1799–1806 Maximilian Iosif 1803–1806 Wilhelm de Palatinat-Zweibrücken-Birkenfeld-Gelnhausen, ca administrator
Mari duci francezi 1806–1808 Joachim Murat 1808–1809 Napoleon Bonaparte 1809–1813 Napoleon Louis Bonaparte (sub regența lui Napoleon I)
Legături externe
Edicts of Jülich, Cleves, Berg, Grand Duchy Berg, 1475–1815 (Coll. Scotti) online Historical Map of Northrhine-Westphalia 1789
Note
Categorie:State medievale Categorie:Comitate Categorie:Ducate Categorie:Germania medievală