Tudor cavaler de Flondor, în germană Theodor Ritter von Flondor, ()Gothaisches Genealogisches Taschenbuch der Freiherrlichen Häuser 1915 bis 1939 a fost un compozitor, dar și politician, jurist și economist român pe timpul Imperiului Austro-Ungar.
Biografie Primul fiu al lui Gheorghe cavaler de Flondor (1830- 1892) și al Isabelei Dobrowolski de Buchenthal (1835-1890) a fost instruit în învățământ privat de Adolphina Wohlfarth ca pianist și din 1879 până în 1883 la Cernăuți ca violonist. După terminarea liceului tot acolo a studiat mai întâi Jurisprudență la Universitatea din Cernăuți (1882-1884), apoi, până la finalizarea 1888, la Universitatea de Agricultură din Viena Științe economice (Hochschule für Bodenkultur). În același timp, el s-a înscris tot acolo la Academia de Muzică și Artă Dramatică (Akademie für Musik und darstellende Kunst) cu accent pe teoria muzicii și contrapunct pentru a deveni compozitor (în perioada 1884-1888). A studiat la profesorul Robert Fuchs, care de asemenea a fost profesorul tânărului George Enescu..După studiile din Viena s-a stabilit la conacul din Rogojești și a fost ales primar în Rogojești între anii 1889-1905.
Deja în 1883/1884, iar mai târziu de la 1899 până 1906, a fost vicepreședinte al Junimii, de asemenea directorul de cor și dirijor al societății "Armonia" în Cernăuți. Theodor a mai fost director de cor și dirijor al societății "România Jună" (1885-1888), la a cărei aniversare a participat orchestra lui Johann Strauss.Viorel Cosma: „ Muzicieni din România“, Editura Muzicală, Vol. 3, București 2000, S. 75-80Eugenia Glodariu: „Asociațiile culturale ale tineretului studios român din monarhia habsburgicǎ 1860-1918“, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, 1998, S. 220 Tudor Flondor era în primul rând violonist, însă stăpânea și alte instrumente, cum sunt pianul, armoniul, chitara, flautul și clarinetul.
Pe lângă activitățile sale muzicale, a lucrat în 1904 ca economist și editor al "Agricultorul", ediției românești al Consiliului Cultural a Bucovinei, "Bukowinaer landwirtschaftliche Blätter".Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea Dictionar de Sociologie Rurală, Editura Mica Valahie, S. 10
Flondor a fost deputat al Dietei Bucovinei, apoi al Consiliului imperial din Viena (Reichsrat) (1901-1908). Profesorul V. Nicolaiciuc a declarat că un principiu de bază al său a fi fost coexistența pașnică a tuturor grupurilor etnice din Bucovina pe baza culturii lor.http://forum.drumulinvingatorilor.ro/index.php?topic=1440.450 ,
Ultimul său cântec, "Tempi passati", l-a scris pe patul de moarte în sanatoriul privat "Fichtenhof" la Schlachtensee, astăzi Sectorul Steglitz-Zehlendorf al orașului Berlin, în care a trebuit să stea din cauza unei boli grele. A decedat pe 22 iunie la ora șase după amiază.Viața românească; revistă literară si știintifică, 1908, vol. 10, p. 127Certificatul de deces al lui Teodor de Flondor din 23 iunie 1908, atestat de către directorul clinicii Dr. Justus Boedeker
Flondor a compus numeroase operete române, lucrări corale, serenade, dar, de asemenea, muzică instrumentală și muzică pentru vodevilurile lui Vasile Alecsandri. În lucrările sale se recunosc ecouri muzicale ale lui Brahms și Wagner.
În ciuda operelor lui bogate multe din lucrările sale sunt astăzi uitate. Internațional este jucată în principal serenada "Somnoroase păsărele", după o poezie de Mihai Eminescu,Octavian Lazăr Cosma: „ Hronicul muzicii românești“, Editura Muzicală, Vol. 4, București 1976, S. 474-476 pe care a scris-o sub influența surorii poetului, Aglaia Drogli. Cea mai cunoscută compoziție a sa a fost "Moș Ciocârlan", care s-a bucurat de un mare succes. Soția sa, Maria, era pianistă, așa că aceștia au continuat tradiția părinților de a organiza serate muzicale. La aceste evenimente, organizate la moșia de la Rogojești, veneau și frații lui Tudor, Iancu și Nicu Flondor.Iancu Flondor, Bucovina și România Mare :documente și scrisori.Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Andrei Popescu. Prefață de Mihail Neamțu. Cuvânt înainte de Maria Ioana Miclescu. Humanitas, București, 2017, p. 27
Cântărețul Constantin Sandu a fondat societatea corală "Tudor Flondor" care s-a dedicat în special lucrărilor acestui compozitor.Band 2 von Vom Moldauwappen zum Doppeladler: Ausgewählte Beiträge zur Geschichte der Bukowina, Adolf Armbruster, Hofmann-Verlag, Augsburg 1993, S. 40
După el a fost denumită o stradă în Cernăuțiul interbelic (1919), astăzi îi poartă numele o stradă în București, iar biblioteca orașului Rădăuți - numele lui.
Familie thumb|130px|Stema cavalerilor de Flondor thumb|130px|left|Stema cavalerilor Dobrowolski de Buchenthal Frații săi au fost Iancu cavaler de Flondor, care a contribuit decisiv la Unirea Bucovinei de Nord cu România în 1918 și Nicu baron de Flondor, primarul orașului Cernăuți, în trei rânduri, apoi deputat în Parlamentul României Mari; de asemenea, a avut o soră Elena (1868-1916), căsătorită cu prințul Ioan Mavrocordat, din Dângeni.
În 1888 compozitorul s-a căsătorit cu Maria (1865-1950), fiica negustorului din Roman George Ciuntu, cu care a avut patru copii:
Constantin de Flondor (1889-1942), un avocat și ministru plenipotențiar, diplomat activ la Sofia, Praga, Belgrad, Viena, Stockholm, Helsinki și Copenhaga, iar mai târziu mareșalul curții regale Isabella Nectara de Flondor, (1890-1985, New York), cunoscută sub prenumele de Nektar, a fost cântăreață de operă, membră a Operei de Stat din Viena.Sport & Salon nr. 50, de duminică, 22 decembrie 1918, p. 11 Gheorghe (George) de Flondor (1892-1976), deputat de Rădăuți și senator pentru "Partidul Național Liberal" (1927-1937), apoi rezident al regelui român în Bucovina, Conform profesorului dr. Ion Prelipcean el a salvat viața multor evrei între 1940 și 1942. Florica (Lealea) Racovitza-Flondor (n. 13 noiembrie 1897 - d. 7 februarie 1983) a fost compozitoare, a compus muzică de cameră.Daniel Hrenciuc, Familia Flondor versus destinul Bucovinei istorice. Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018, p. 34. Ea a studiat la Universitatea de Muzică și Artă interpretară din Viena sub Joseph Marx și Emil Sauer.Florica de Flondor Artista s-a căsătorit în anul 1924 cu generalul de brigadă Aurel RacovitzăAlexandru-Cristian Racovitză, Ioana Andreea Pânzar, Aurel Racovitză: „ Generalul de brigadă Aurel Racovitză: scurtă monografie cu prilejul comemorării a 50 de ani de la moarte“, Editura Flondor 2007, ISBN 9738841607, 9789738841604
Galerie de imagini
Opere Aici o selecție a compozițiilor lui:
Arvinte și Pepelea Cântecul marinarilor Cântecul vânătoresc Cântul haiducesc (serenadă) Cântec ostașilor Cinel, cinel, 1884 Coruri armonizate pentru voci bărbătești (30 cântece de crăciun) Des oiseaux ensommeillée Din depărtare (Vals), 1890 Doi țărani și cinci cârlani Drum de fier, 1884 Florile Bucovinei, 1891 Florin și Florica, 1884 La o viorică (La violette), 1891 Lăcrămiore (Text de Vasile Alecsandri) Lița pescărița (operetă), 1883 Luna doarme amoroasă (serenadă) Mândruliță de de-mult Milo director Moș Ciocârlan (operetă), 1889 Noapte bună Noaptea Sfântului Gheorghe, 1885 Nunta țărănească, libret de Vasile Alecsandri (operetă), 1883 Rămășagul (operetă), 1883 Rusaliile (operetă), 1884 Salutes de montagnes (Vals), 1886 Somnoroase păsărele (serenadă), 1884 Tempi passati, 1908 Traiu vânătoresc (serenadă) Visurile (Vals)
Proză Reuniunea Română de Muzică din Sibiu; Sibiu, Tiparul tip. arhidiecezane, 1900, 16 p.
Bibliografie Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Tudor Flondor, Cernăuți, 1934 Gothaisches Genealogisches Taschenbuch der Freiherrlichen Häuser 1915 bis 1939 Ilie Bădescu, Ozana Cucu-Oancea Dictionar de Sociologie Rurală, Editura Mica Valahie Octavian Lazăr Cosma: „ Hronicul muzicii românești“, Editura Muzicală, Vol. 4, București 1976 Viorel Cosma: „ Muzicieni din România“, Editura Muzicală, Vol. 3, București 2000 Mihail Gr. Poslușnicu: „Istoria muzicii la români. De la renaștere până în epoca de consolidare a culturii artistice“, Editura Cartea Românească, București
Note
Categorie:Nașteri în 1862 Categorie:Nașteri pe 10 iulie Categorie:Decese în 1908 Categorie:Decese pe 22 iunie Categorie:Nobili austrieci Categorie:Nobili români Categorie:Compozitori români Categorie:Dirijori români Categorie:Politicieni români Categorie:Economiști români Categorie:Juriști români Categorie:Români bucovineni Categorie:Economiști din secolul al XIX-lea