thumb|right|290px|„Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi Cetatea Făgărașului este situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov, Transilvania, România.
Istorie Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor.
În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat fortăreața. Mailat a căzut în cursă și a fost ținut prizonier în închisoarea din Cetatea celor Șapte Turnuri (Edikule), la Constantinopol, unde a murit 10 ani mai târziu.
În 1599, Mihai Viteazul, a ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnescGheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p.15., câțiva ani mai târziu. 250px|thumb|Cetatea din Făgăraș: Bastionul donjon În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest (donjon), cunoscut și sub denumirea de Turnul Roșu, care are cinci nivele.Ioan Ciupea, Făgăraș, p.76.Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p.10
În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici în 11 rânduri.Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p. 14.
În 1630 șanțul de apărare care înconjoară cetatea a fost lărgit și legat printr-un canal secret de râul Olt. Un pod rabatabil a fost instalat la intrare. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate în temnițe unde erau închiși iobagii care se revoltau.
În anul 1657 principesa-consoartă Zsuzsanna Lorántffy (soția principelui Gheorghe Rákóczi I), stăpână a Cetății Făgărașului, a înființat prima școală (de nivel mediu) cu limbă de predare română, la Făgăraș, care a funcționat sub patronajul principesei.Florentin Olteanu, Ana Mago, Lucreția Olteanu, Cetatea principeselor, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, pp.51-57.
După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară.Ioan Ciupea, Făgăraș, p.83.Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p. 14.
În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la Făgăraș la Blaj, în 1737.
Nicolae Iorga a vizitat cetatea în anul 1903 și a găsit-o aproape de ruină.
Între 1948 și 1960 cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist din Țara Făgărașului, deținuți politici, Făgărașul devenind una din închisorile din sistemul Gulagului românesc.Al. Marin, Cetatea Făgărașului, In „Făgăraș. 700 de ani 1291-1991”, p.47.Vezi amănute și surse pe Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
În anii care au urmat (1965-1977) au fost făcute lucrări de reparații, restaurare și conservare.Gheorghe Dragotă, Cetatea Făgărașului, In: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, p. 17.
Arhitectură Cetatea Făgăraș, numită complexul feudal fortificat de la Făgăraș, cunoaște în vremea lui Gabriel Bethlen și Gheorghe Rackoczi I, secolul al XVII-lea, transformări care stabilesc forma actuală a complexului arhitectural, prin construirea bastioanelor, prin etajări și transformări stilistice și artistice, prin umplerea cu apă a șanțului în jurul cetății. În acest secol se încheie evoluția arhitectonică a Făgărașului.
Apariție în filme Cetatea a fost utilizată drept cadru de filmare în producții românesti și internaționale
Iancu Jianu zapciul, film românesc din 1981 regizat de Dinu Cocea, cetatea este în film palatul lui Vodă Caragea, cu scene filmate la exterior (zidul și șantul de aparare) și interior (loggia, culoarele, săli, pivnița și închisoarea). Iancu Jianu haiducul, film românesc din 1981 regizat de Dinu Cocea, spânzurătoarea lui Iancu Jianu e amplasată între zidul și șanțul de apărare. Regii blestemati (2005), o mini-serie franco-italiană de televiziune în cinci episoade, regizată de Josée Dayan și filmată în parte în România, având la bază seria de romane a lui Maurice Druon. Cetea apare în mai multe episoade, filmată din exterior și interior, ca locație de închisoare franceză sau engleză.
Turism În prezent, cetatea adăpostește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” și Biblioteca Municipală ”Octavian Paler”.
Galerie de imagini
Note
Bibliografie Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic Îndreptar Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983 Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, 720 de Ani de Istorie a Făgărașului, Editor Iulian Marius Șchiopu, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2011 ISBN 978-973-117-337-5 Al. Marin, Cetatea Făgărașului, In „Făgăraș. 700 de ani 1291-1991 Pagini de Istorie”, Editura Arta Grafică, 1991, p.47.
Ciprian Skowronski, Cetatea Făgărașului, cetatea care nu a fost cucerită niciodată!, Documentar DVD Video, Partener: Muzeul Țării Făgărașului, „Valer Literat”; audio: stereo, limba română; subtitrare: engleză; durată: 60 de minute; Făgăraș 2015.
Bibliografie suplimentară Gheorghe Sebestyén, Cetatea Făgărașului, Editura Tehnică, 1992
Legături externe
Istoricul Cetății Făgărașului pe pagina Muzeului Țării Făgărașului "Valer Literat" România Travel (castele, palate, conace, cetăți, fortificații) Istoria Făgărașului pe pagina Colegiului Național Radu Negru din Făgăraș Istoricul Cetății din Făgăraș pe pagina Primăriei Municipiului Făgăraș Castelul în 3D Jocul cu numele cetăților medievale Cetatea Făgărașului, locul celebrelor baluri organizate de Doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazu, 17 martie 2013, Simona Suciu, Adevărul Cetatea Făgăraș a avut aproape 40.000 de turiști anul trecut. Puțini știu că edificiul a adăpostit în trecut o celebră închisoare , 27 ianuarie 2013, Simona Suciu, Adevărul Comorile adăpostite în Cetatea Făgărașului , 28 mai 2013, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina Descoperă.ro, Ștefan Câlția, Trecutul ca viitor Accesat la 8 februarie 2014 Muzeul Țării Făgărașului
Vezi și Biserici fortificate din Transilvania Lista cetăților din România Buzduganul cu trei peceți (film din 1977)
Categorie:Monumente istorice din județul Brașov Făgăraș Categorie:Clădiri și structuri din Făgăraș Categorie:Mihai Viteazul Categorie:Fondări în secolul al XIV-lea Categorie:Istoria Transilvaniei Categorie:Fondări în 1310