Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină a început odată cu punerea în aplicare a Legii nr. 3462 din 31 august 1989 adoptată de Parlamentul Republicii Moldova și publicată în Monitorul oficial n° 9 (N-3462-XI) din același an.
Transcrierea alfabetului „moldovenesc” specific acestei Republici unionale sovietice (și încă folosit în Republica Moldovenească Nistreană) se efectuează astfel :
Alfabetul Chirilic Alfabetul latin А A Б B В V Г G ГЕ GHE ГИ GHI Д D Е E Ё IO Ж J ӁЕ GE ӁИ GI З Z И I Й I К C КЕ CHE КИ CHI Л L М M Н N О O П P Р R С S Т T У U Ф F Х H Ц Ț Ч CE*/CI* Ш Ș Щ - Ъ - Ы Â, Î Ь I Э Ă Ю IU Я IA, EA
Acest sistem de transliterare se folosește pentru: textele în limba „moldovenească”-română scrise, între 1938 și 1989 (conform pricazului sovietic din 27 februarie 1938 emis în RASSMGheorghe Negru : Politica etno-lingvistică a R.S.S.M., ed. Prut Internațional, Chișinău 2000, ISBN 9975-69-100-5, pag. 20-24), cu litere chirilice rusești, diferite de cele ale alfabetului slavonic folosit până în sec. XIX în Moldova/BasarabiaAlfabetul slavonic folosit până în sec. XIX în Moldova/Basarabia și celelalte țări române cuprindea literele următoare : А а, Ъ ъ (= ă), Б б, Β β, Ґ γ, Δ δ, Є є, ζ ʝ, С с, І ι, К к, Λ λ, М м, Ν н, О о, П п, Р р, Т m, Υ υ, Ф ф, Х х, Џ џ (= ț), Ч ч, Ш ш, Щ щ (= șt), Ђ ђ (= î, â), Ξ ξ (= x), Ζ z ; vezi Denis Deletant, Slavonic letters in Moldova, Wallachia & Transylvania from the tenth to the seventeenth centuries, ed. Enciclopedică, București 1991 și Costache Negruzzi, Courrier des deux sexes, I, nr. 22, p. 337–343.; textele și denumirile în limba „moldovenească”-română încă scrise și în zilele noastre, cu litere chirilice rusești în Transnistria.
În schimb, sistemul nu se aplică pentru: numele și denumirile rusești, bieloruse și ucrainene prezente în limba „moldovenească”-română, a căror transliterare urmează reguli conforme sistemului rusesc de transliterare : de exemplu Alexandru Plămădeală pentru « Александр Плэмэдялэ », dar Aleksandr Soljenițîn pentru « Александр Солженицын » (deși în această privință, există obiceiuri diferite de-o parte și de cealaltă a Prutului : în Republica Moldova rareori se respectă acest principiu și în general se folosește în mod impropriu același sistem ca pentru limba „moldovenească”-română, în timp ce în România se folosește sistemul rusesc de transliterare pentru denumirile rusești, bieloruse și ucrainene). ortografierea autentică a denumirilor provenind din limbi scrise în litere latine: bunăoară James Bond, Saskatchewan, Bordeaux și Washington – și nu Geims Bond, Sascaceoan, Bordo sau Oașington.
Notă
Bibliografie Gheorghe Negru: „Politica lingvistică din R. S. S. Moldovenească”, ed. Prut internațional, Chișinău 2000, ISBN 9975-69-100-5, 132 pp.
Vezi și Limba moldovenească Transliterare "Transliterare". "Transliterare de toate alfabete ".
Categorie:Limba română Categorie: Transliterare