Iorgu Steriu (n. , ,Fărșeroții, Capidan, 1931, p.19 Imperiul Otoman — d. ) a fost un priceput comerciantRomanian Review - Volume 37, Issues 7-12; Europolis Pub.; 1983; p. 132 și proprietar de restaurante aromân (fărșerot) din prima jumătate a secolului XX din București.Aromânii, Hâciu, 1936, p. 497 Machedon capabil,Potra, George; Din Bucureștii de altădată; Editura Științifică și Enciclopedică; București; 1981; p.248 în tot ceea ce a întreprins Steriu a dat dovadă de curaj și de o rara energie, ajungând în fruntea fărșeroților si a coloniei aromânești din București.
Conform celor consemnate de profesorul Rostás Zoltán din amintirile lui Anastase Nasta, pe plan politic Steriu a ocupat funcția de prim-ajutorRostas, Zoltan; Cafeaua trebuie să fie fierbinte și cu caimac (Anastase Nasta, 1912-1996) în Chipurile orașului. Istorii de viață în București. Secolul XX; Ed. Polirom; Iași; 2002 (viceprimar) al primarului Capitalei.
Biografie Familia Tatăl său ConstantinAromânii, Hâciu, 1936, p. 143 (Costa)Aromânii, Hâciu, 1936, p. 424 este consemnat ca fiind primar în Armiro din Tesalia, (azi Grecia) în 1874-1875 (tot în același an acesta apare însă și deținând o cafenea precum si ca arendaș at hotelului „Patria” din București).
Pe lângă un fiu, Iorgu Steriu a avut și o fiică, aceasta căsătorindu-se tot cu un aromân numit Țovaru, medic.
Cariera Și-a început activitatea comercială în 1892 cu negoțul de coloniale, vândute pe Lipscani și în alte centre (Pasajul Villacrosse, Hotel de France, Calea Moșilor, strada Doamnei, Calea Rahovei, strada Academiei, Regală, Capul Podului, la Șosea și pe strada Carol). Prin anul 1897 acesta deținea deja restaurant și berărie, pentru ca în 1916 să fie proprietarul unui restaurant renumit, numit „Carpați” (situat pe locul actualului bloc cu Librăria Eminescu).Mănescu, Virgil (strănepot Iorgu Steriu) în Echipa „Hell's Kitchen” se mărește. Iată cine va fi maestrul de ceremonii al show-ului !; 15 septembrie 2014; ele.ro Alte restaurante pe care le-a deținut au fost pe Calea Victoriei colț cu Știrbey Vodă și pe strada Câmpineanu.
Cea mai de seamă realizare a sa a fost însă grădina-restaurant „Luzana”.
Pe vremuri, terenului pe care s-a construit restaurantul lui Steriu i s-a mai spus și „Grădina de sub Mitropolie”, din ea desprizându-se pe lângă proprietatea aromânului și grădina-restaurant „Pariziana”. Clădirea grădinii-restaurant „Luzana” a fost începută în 1919 și a fost finalizată în 1927,Diaconu, Gelu; La masă cu Noica, Rebreanu și Goga în Grădina-restaurant „Luzana” ; 15 septembrie 2014; Ring fiind construită după planurile ginerelui lui Steriu – Achile Ghiaciu. Avea o suprafață de 4.300 m2și o instalatie mecanică unica în România acelor vremuri (cu fabrică de gheață și spălătorie mecanică de rufe și vase), iar salonul restaurantului era minunat decorat. Situată pe strada 11 iunie între Mitropolie și Parcul Carol I, la data deschiderii era printre cele mai dotate din epocă, fiind frecventată des de protipendada bucureșteană (actual clădirea este sediul Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”).
Relația cu aromânii din Balcani Fiind aromân de origine, s-a dovedit a fi un mare filantrop și sprijinitor al cauzei românești în Balcani. Pictura și catapeteasma bisericii românești din orașul Corița (Korça, Albania astăzi) – situat lângă Pleasa,Fărșeroții, Capidan, 1931, p.149 au fost executate la București pe cheltuiala sa, iar prin 1923 acesta a fost înregistrat ca înzestrând școala din Vodena (situată în zona Macedoniei, localitate astăzi cu numele de Edessa, din Grecia) cu o bogată bibliotecă populară.Bujduveanu, Tănase; Românitatea balcanică și civilizația aromânilor; Editura Cartea Aromână; 1997; p. 178 De asemenea, este menționat ca fiind cel care a suportat financiar icoaneleAromânii, Hâciu, 1936, p. 518 de la biserica aromână din Sofia, Sfânta Treime.Aromânii, Hâciu, 1936, p. 556
S-a aflat, de asemenea, în Consiliul Societății de Cultură Macedo-Română.Nagu, Doru; Societatea de Cultură Macedo-Română 1879 – 1948 , Teză de Doctorat, coord. Prof. Univ. Dr. Gherghe Sbârnă; Universitatea Valahia din Târgoviște, I.O.S.U.D. – Școala Doctorală de Științe Economice și Umaniste, domeniul: Istorie; Târgoviște; 2014; p. 254; accesat la 3 mai 2924
Note
Bibliografie Hâciu; Anastase; Aromânii ; Tipografia Cartea Putnei; Focșani; 1936; pp. 143, 424, 497 Capidan, Th.; Fărșeroții; Dacoromania – Buletinul „Muzeului Limbei Române”, Anul VI 1929-1930; Ed. Cartea Românească; București; 1931, pp. 1–210 Lectură suplimentară Dragomir, Cosmin & Diaconu, Gelu; La masă cu Noica, Rebreanu și Goga în Grădina Restaurant „Luzana”; eisberg.ro Oprișan, Cătălin; VIRGIL MĂNESCU: ”Străbunicul avea șapte restaurante. Comuniștii i-au luat tot!”; Podcast „Vreau să știu”, 30 august 2023
Legături externe Lupescu, Bogdan; Istorie într-un sertar de scrin; Formula As, 1286/2017;
Categorie:Nașteri în 1873 Categorie:Decese în 1947 Categorie:Aromâni Categorie:Comercianți români Categorie:Oameni din România interbelică după județ Categorie:Antreprenori români Categorie:Membri ai Societății de Cultură Macedo-Română