Olănești este o rezervație naturală silvică în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Este amplasată în lunca Nistrului între satele Olănești și Crocmaz; conform amplasamentului forestier se află în ocolul silvic Olănești, Întreprinderea Silvică Tighina (parcelele 38 și 39). Are o suprafață de 108 ha conform Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat sau 109,4 ha conform amenajamentului silvic.

Caracteristici geografice Rezervația este amplasată în raionul Ștefan Vodă, la est de satul Olănești, înconjurată pe aproape tot perimetrul său de un meandru al Nistrului. Este parte a Parcului Național Nistrul de Jos. Rezervația include comunități forestiere și praticole.

Diversitate floristică Aria naturală include comunități forestiere caracteristice pentru pădurile de luncă – sălcișuri, plopișuri – și comunități praticole. Este atribuită la categoria ecosisteme forestiere de stejar pedunculat (Quercus robur), plop (Populus alba) și salcie (Salix alba) din luncile râurilor. Comunitățile forestiere se întind pe o suprafață de 102,7 ha, iar cele praticole – 5,3 ha.

Conform unui studiu din 2012, diversitatea floristică a ariei protejate constă din 113 specii de plante vasculare, dintre care 14 specii de arbori, 11 de arbuști, 3 de liane și 85 de specii de plante ierboase.

Arbori După criteriul provenienței, în rezervația Olănești au fost evidențiate două categorii de arboreturi: natural fundamentale și artificiale. Productivitatea variază între mijlocie și superioară.

Arboreturi natural fundamentale Arboreturile din categoria celor natural fundamentale au fost consemnate în 20 de subparcele, pe o suprafață însumând 85,1 ha, adică 81,2% din suprafața forestieră a rezervației.

Arboreturile natural fundamentale de plop alb s-au format la altitudinea de 1-2 m. În total sunt 12 astfel de comunități: în subparcelele 39J, 38I, 39G, 38B, 39I, 39Q, 39B, 38C, 38D, 38G, 39H și 38K. Arboreturile natural fundamentale de plop alb aveau în 2012 vârsta cuprinsă între 5 și 75 de ani. Productivitatea este de la mijlocie spre superioară: de la 26 m3/ha în subparcela 39J cu plopi tineri până la 378 m3/ha în subparcela 38G cu 100% plopi. Domină plopul alb (Populus alba), cu o participare mică a frasinului (Fraxinus excelsior), plopului negru (Populus nigra), ulmului (Ulmus laevis) și arțarului american (Acer negundo). Sunt consemnate exemplare solitare de paltin de câmp (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre) și păr (Pyrus pyraster). Exemplarele speciei edificatoare – plopul alb – au până la 29 m înălțime, iar diametrul tulpinii unora atinge un metru.

Arboreturile natural fundamentale de salcie se află în patru subparcele – 38J, 39C și două în 39F – pe o suprafață totală de 25,9 ha. În 2012, vârsta varia între 55 și 65 de ani, înălțimea arborilor era de 21-22 m, iar diametrul tulpinii 28-36 cm. Productivitatea este mijlocie: 183-200 m3/ha.

Arboreturi artificiale În suprafața protejată de pădure Olănești au fost plantate nouă arboreturi, cu o suprafață totală de 19 ha.

Arboreturile artificiale de frasin sunt șapte la număr și se întind pe o suprafață totală de 12,9 ha în subparcelele 38H, 38A, 38E, 38M, 39A, 39E și 39L. În 2012, vârsta arborilor era de 45-55 de ani și majoritatea aveau aprox. 20 m înălțime. Productivitatea era între 213 m3/ha (mijlocie) și 274 m3/ha (superioară).

Arboretul artificial de plop alb a fost plantat în subparcela 39O, pe o suprafață de 1,8 ha. Are o consistență de 100% plop alb și productivitate superioară de 311 m3/ha.

Arboretul artificial de salcie se găsește în subparcela 39P, are o suprafață de 4,3 ha și raport de 100% salcie. În 2012, salciile aveau 30 de ani și productivitatea lor era inferioară: 51 m3/ha.

Lista completă a speciilor de arbori din rezervație este:

Acer negundo Acer tataricum Fraxinus excelsior Morus alba Populus alba Populus nigra Populus tremula Pyrus pyraster Quercus robur Robinia pseudacacia Salix alba Salix fragilis Ulmus carpinifolia Ulmus laevis

Arbuști Speciile de arbuști din rezervația Olănești sunt:

Crataegus monogyna Euonymus europaea Euonymus verrucosa Ligustrum vulgare Prunus spinosa Rosa canina Sambucus nigra Salix caprea Salix cinerea Salix viminalis Swida sanguinea

Liane Din diversitatea rezervației fac parte și trei specii de liane: viță de pădure (Vitis sylvestris), hamei (Humulus lupulus) și zârnă (Solanum dulcamara).

Ierburi Cele 85 de specii de plante ierboase identificate în aria protejată sunt:

Agrostis stolonifera Alisma plantago-aquatica Arctium lappa Artemisia annua Aristolochia clematitis Ballota nigra Bidens tripartita Bolboschoenus maritimus Calamagrostis arundinacea Calistegia sepium Cannabis ruderalis Capsela bursa pastoris Cardaria draba Carex melanostachya Carex riparia Catabrosa aquatica Chaerophylum aromaticum Chelidonium majus Chenopodium hybridum Cirsum vulgare Convolvulus arvensis Cucubalus bacifer Cyperus fuscus Cynodon dactilon Dactylis glomerata Daucus carota Dychostylis micheliana Eleocharis palustris Elytrigia repens Epilobium hirsutum Equisetum arvense Eryngium planum Euphorbia villosa Galeobdolon luteum Galium aparine Geum urbanum Glechoma hederacea Glycyrrhiza echinata Iris pseudacorus Iuncus articulatus Lemna minor Lemna trisulca Leonurus cardiaca Lisimachia nummularia Lolium perene Lotus corniculatus Lotus vulgare Lycopus europaeus Lythrum salicaria Melilotus officinalis Mentha longifolia Phleum pratense Phragmites australis Plantago angustifolia Plantago major Prunella vulgaris Poa palustris Polygonum aviculare Polygonum hydropiper Potamogeton crispus Puccinelia limosa Ranunculus polyanthemos Ranunculus repens Ranunculus reptans Rorippa austriaca Rubus caesius Rumex glomeratus Sambucus ebulus Scirpus lacustris Scirpus tabemaemontani Setaria viridis Sparganium erectum Stellaria media Taraxacum officinale Trifolium pretense Trifolium repens Tussilago farfara Typha angustifolia Typha latifolia Urtica dioica Valeriana officinalis Verbena officinalis Veronica anagalis aquatica Vicia vilosa Xantium strumarium

Teritoriul rezervației este frecvent inundat. Gradul de acoperire cu ierburi variază în funcție de arboret și scade până la 30%.

Specii rare Trei dintre speciile de plante vasculare existente în rezervația Olănești sunt considerate specii rare: Acorus calamus, Glycyrrhiza echinata și Vitis silverstris, ultima fiind inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Analiza florei În următorul set de grafice sunt prezentate diferite tipuri de analiză a florei: bioforme indici de umiditate indici de temperatură indici de reacție a solului geoelemente

Diversitate fitocenotică Comunitățile vegetale sunt atribuite la trei asociații forestiere și două asociații cu plante ruderale, respectiv: as. Salicetum triandrae Malcuit ex Noirfalise Lebrum et al. 1955 as. Salicetum albae Issler 1926 as. Salici-Populetum Meijer-Drees 1936 as. Lolio-Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger, 1930 as. Sambucetum ebuli Felfody 1942 (non Kaiser 1926)

Statut de protecție Rezervația naturală Olănești este o suprafață caracteristică pentru pădurile din lunca Nistrului inferior. Compoziția floristică și peisagistică o face o suprafață de pădure valoroasă. Genofondul este constituit din 113 specii de plante vasculare, dintre care trei sunt specii rare.

Obiectivul a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM nr. 5 din 8 ianuarie 1975, care a atribuit zona la categoria ariilor naturale protejate de păduri valoroase. Statutul de protecție a fost reconfirmat prin Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în anexele căreia aria este atribuită la categoria „Rezervații naturale A) silvice”.

Inundațiile reprezintă un impact natural frecvent pe toată suprafața ariei protejate. Din punct de vedere al impactului antropic, se evidențiază lucrările hidrotehnice din anii 1960-1970 de amenajare a canalelor de irigare în lunca inferioară a Nistrului. Gestionarea deficientă a arboreturilor natural fundamentale a dus la apariția a 19 ha de arboreturi artificiale, care corespund doar într-o mică măsură stațiunilor forestiere. Specia invazivă arțarul american (Acer negundo) este prezentă în rezervație din anii 1980, însă către anii 2010 au dat roade lucrările silvice de copleșire a acestuia.

Pentru optimizarea conservării diversității plantelor au fost date trei recomandări: gestionarea arboreturilor fundamentale prin tăieri succesive, cu regenerarea plopului alb și stejarului pedunculat doar din contul semințelor; îmbogățirea arboreturilor artificiale cu specii autohtone caracteristice arboreturilor fundamentale; continuarea lucrărilor de stârpire a arțarului american de pe teritoriul rezervației.

Note

Bibliografie

Olănești Categorie:Raionul Ștefan Vodă Categorie:Nistru