Odiseea spațială (titlu original Space Odyssey) este o serie științifico-fantastică a autorului britanic Arthur C. Clarke. Seria explorează sistemul solar (în special planeta Jupiter cu sateliții ei) și prezintă evoluția vieții inteligente în cadrul acestuia.

Conținutul seriei

Seria conține patru romane, două filme și două povestiri. Acestea din urmă nu se potrivesc cu evenimentele prezentate în cadrul seriei, dar, datorită faptului că ideile prezentate în ele au stat la baza primul roman, sunt considerate ca făcând parte din serie.

Romane 2001: A Space Odyssey (1968) - ro. 2001: O odisee spațială 2010: Odyssey Two (1982) - ro. 2010: A doua odisee 2061: Odyssey Three (1987) - ro. 2061: A treia odisee 3001: Final Odyssey (1997) - ro. 3001: Odiseea finală

Filme 2001: A Space Odyssey (1968) - ro. 2001: O odisee spațială - a fost realizat în paralel cu cartea omonimă, fiind lansate simultan 2010 (1984) - ro. 2010 - reprezintă o ecranizare a romanului omonim

Povestiri "The Sentinel" (1951) - ro. "Sentinela" "Encounter in the Dawn" (1953) - ro. "Fantastica întâlnire din zori"

Originea seriei

La sfârșitul anului 1948, Clarke a scris o povestire de 4000 de cuvinte pentru un concurs finanțat de BBC. Povestirea, intitulată "Sentinela", relata despre descoperirea pe Lună a unui artefact extraterestru amplasat acolo pentru a supraveghea dezvoltarea rasei umane. BBC a respins povestirea, care avea să fie publicată abia trei ani mai târziu, în unicul număr al publicației 10 Story FantasyARTHUR C. CLARKE - 3001: Odiseea finală, ed. Nemira, 2011, "Salut de despărțire"..

În vara anului 1964, Clarke a fost contactat de regizorul Stanley Kubrick, care era interesat de realizarea unui film SF de calitate. În timpul dezbaterilor legate de ideea intrigii, cei doi au decis că povestirea "Sentinela" putea constitui un bun punct de plecare. Inițial, Clarke a fost desemnat să scrie scenariul filmului, dar în timpul uneia dintre ședințele lor, Kubrick a sugerat ca, înaintea începerii scenariului propriu-zis, să-și dea frâu liber imaginației scriind întâi un roman care să stea la baza filmului. Prima parte a acestuia (în care extratereștrii influențează strămoșii primitivi ai oamenilor) este similară din punct de vedere al intrigii cu o povestire mai veche a lui Clarke, "Fantastica întâlnire din zori".

Spre sfârșit, romanul și scenariul au ajuns să fie scrise în paralel, ambele primind feedback. Despre această experiență, Clarke a declarat:

Clarke a finalizat o primă versiune a romanului 2001: O odisee spațială în 1964, intenționând să o publice în 1965, înainte de lansarea filmului, programată pentru 1966. După multe amânări, filmul a fost lansat în primăvara anului 1968, înaintea publicării cărții, care a avut loc câteva luni mai târziu. Deoarece programul făcea dificilă colaborarea între ei la scrierea romanului, acesta a fost considerat în întregime opera lui Clarke, ceea ce a creat impresia că romanul era o novelizare a filmului de care Kubrick ar fi profitat pentru a submina paternitatea lui Clarke asupra subiectului. Acesta este unul dintre motivele pentru care o serie de detalii diferă între film și carte. Dacă filmul conține puține explicații ale evenimentelor, Clarke a oferit în roman explicații ale cauzelor și efectelor acestora. În plus, Clarke a păstrat ideea originală ca monolitul să se afle în apropierea planetei Saturn, idee la care Kubrick a renunțat din motive tehnice. Filmul a mutat acțiunea în apropiere de Jupiter, o planetă mult mai ușor de simulat cu mijloacele tehnice ale vremiiVezi prefața lui Arthur C. Clarke la 2010: A doua odisee.

Scenariul filmului a fost nominalizat în 1969 pentru un premiu Oscar.Arthur C. Clarke – Premii

Inițial, atât Clarke cât și Kubrick au considerat subiectul închis și au respins ideea unei posibile continuări a proiectului 2001. Însă, în 1979, sondele spațiale Voyager 1 și Voyager 2 au ajuns în apropierea planetei Jupiter și au transmis imagini despre ea și despre sateliții ei. Noile informații primite despre această regiune a sistemului solar l-au îndemnat pe Clarke să ia în considerare descrierea lor pentru publicul larg în ceea ce putea deveni o continuare a romanului 2001. El a scris un rezumat al acestei posibile continuări și l-a trimis atât agentului său, Scott Meredith, cât și lui Kubrick. Dacă acesta din urmă nu a fost interesat de proiect, primul l-a îndemnat să scrie cartea care avea să devină 2010: A doua odisee. Cartea a apărut în 1982 și a fost ecranizată doi ani mai târziu în regia lui Peter HyamsARTHUR C. CLARKE - 2001: O odisee spațială, ed. Nemira, 2010, "Epilog: După 2001"..

Planurile de explorare a spațiului includeau, pentru anii '80, lansarea misiunii Galileo, care avea să realizeze un studiu detaliat al sateliților lui Jupiter. Clarke s-a decis să profite de informațiile pe care aceștia aveau să le trimită pentru a scrie o a treia carte, însă Dezastrul navetei spațiale Challenger a amânat proiectul celor de la NASA. În consecință, Clarke a decis să profite de revenirea periodică a cometei Halley în sistemul solar pentru a scrie 2061: A treia odisee, un roman pentru care editorul i-a oferit un avans de doar un dolarAcest eveniment este menționat în dedicația pe care Clarke i-o face lui Judy-Lynn del Rey la începutul romanului 2061. A treia odisee și este reluat în postfața romanului 3001: Odiseea finală..

După ce misiunea Galileo a fost dusă la bun sfârșit cu o întârziere de câțiva ani, Clarke s-a folosit de materialul adunat de acestea pentru a scrie o ultimă carte a seriei, intitulată 3001: Odiseea finală.

Cronologie

Într-un moment neprecizat din trecut - Primii născuți, o rasă de ființe extraterestre, încep explorarea spațiului cosmic Cu 4 milioane de ani în urmă - Primii născuți ajung în sistemul solar și aleg rasa oamenilor-maimuță ca având potențial pentru evoluția inteligenței. Ei amplasează în Olduvai Gorge un monolit care ajută oamenii-maimuță să facă pașii necesari pe scara evoluției. 1999 - Pe Lună este descoperită o anomalie magnetică în craterul Tycho. O echipă condusă de doctorul Heywood Floyd face excavații în zonă și descoperă un monolit care, în contact cu lumina solară, trimite un semnal în cosmos către o regiune din spațiu aflată în apropierea planetei Jupiter.În scenariul inițial al filmului 2001, precum și în romanul scris de Clarke, destinația semnalului și, implicit, expediția trimisă pe urmele acesteia o reprezintă planeta Saturn, mai exact satelitul acesteia, Iapetus. Filmul și tot restul seriei fac referire la planeta Jupiter. 2001 - O expediție este trimisă spre destinația semnalului la bordul navei americane Discovery. Din ea fac parte David Bowman, Frank Poole, inteligența artificială HAL-9000 și încă trei membri aflați în stare de animație suspendată. Pe parcursul călătoriei HAL manifestă un comportament aberant care duce la uciderea celor aflați în stare de hibernare și la accidentarea lui Poole, care este azvârlit în spațiu. Bowman, singurul supraviețuitor, reușește să-l deconecteze pe HAL și să preia controlul asupra navei. La punctul de destinație descoperă un alt monolit, mult mai mare ca cel de pe Lună, prin intermediul căruia pășește în altă galaxie, unde conștiința sa este despărțită de trup, devenind un Copil al Stelelor. 2006 - Monolitul de pe Lună este adus pe Pământ și amplasat în fața sediului Națiunilor Unite din New York City. 2010 - Nava sovietică Leonov, având la bord un echipaj mixt americano-sovietic din care face parte și Heywood Floyd este trimisă să cerceteze epava navei Discovery, să cerceteze monolitul și să dezlege misterul dispariției lui Bowman. Nava chinezească Tsien le-o ia înainte, dar echipajul ei este masacrat de o formă de viață indigenă în timpul escalei făcute pe Europa pentru realimentare. Conștiința lui Bowman revine în sistemul solar și-l avertizează pe Floyd despre necesitatea părăsirii vecinătății planetei Jupiter. Cu ajutorul lui HAL, repus în funcțiune de proiectantul său, Leonov părăsește orbita lui Jupiter cu puțin timp înainte ca monolitul aflat în zonă să se divizeze și să transforme planeta gigantică într-un mic soare. HAL și Discovery sunt distruși în eveniment, dar Bowman ia alături de el conștiința inteligenței artificiale și, împreună cu ea, se retrage în monolitul care urmează să supravegheze evoluția vieții de pe Europa, nu înainte de a transmite omenirii un mesaj prin care interzice asolizarea pe acest satelit. cca. 2030 - Prima coborâre pe Mercur a unei nave cu echipaj uman. 2034 - Un impuls electromagnetic provocat de impactul Pământului cu un asteroid șterge un procent însemnat de date din banca de informații a lumii. 2061 - Prima asolizare pe o cometă, Halley, realizată de echipajul navei Universe, la bordul căreia se află Heywood Floyd, acum în vârstă de 103 de ani. Nava este trimisă ulterior în ajutorul navei Galaxy, obligată să aterizeze forțat pe Europa. Operațiunea este încununată de succes, dar navele și sondele umane sunt împiedicate ulterior să mai coboare pe Europa. 2513 - În Olduvai este descoperit monolitul care a aprins scânteia evoluției rasei umane. cca. 2550 - Monolitul de pe Europa trimite un mesaj către Primii născuți, în care avertizează despre pericolul pe care omenirea îl reprezintă pentru evoluția europanilor. 3001 - Trupul congelat al lui Frank Poole este descoperit în centura Kuiper. Deoarece frigul cosmic a păstrat nealterate corpul și mintea, medicina avansată a acelor vremuri permite readucerea lui la viață. După ce se adaptează la viața din noua epocă, Poole încearcă să ia legătura cu Bowman. Conștiința acestuia s-a contopit cu a lui HAL în interiorul monolitului, dând naștere entității Halman, care-i permite lui Poole asolizarea pe Europa. Între timp, monolitul primește de la Primii născuți ordinul de a distruge omenirea, dar, cu ajutorul lui Halman, Poole reușește să infecteze monolitul cu un virus informatic. Toți monoliții din sistemul solar dispar, iar omenirea are cale liberă spre Europa și viața care evoluează acolo. 20001 - Europanii au evoluat suficient încât să înțeleagă mecanica cerească a sistemului solar și să se organizeze într-o societate, începând să-și pună întrebări legate de ființele a căror activitate o depistează în spațiu (oamenii).

Personaje

David Bowman: Este comandantul misiunii Discovery și singurul supraviețuitor uman al acesteia. Reușește să-l deconecteze pe HAL și să continue de unul singur misiunea, ajungând la monolitul TMA-1. Prin intermediul acestuia pășește în spațiul cosmic, unde se transformă într-o entitate nemuritoare, un Copil-al-Stelelor. Revenit în sistemul solar, îi avertizează pe cei de la bordul navei Leonov despre pericolul reprezentat de staționarea în apropierea planerei Jupiter. După transformarea acesteia în micul soare Lucifer, se retrage în monolitul Marele Zid, de unde supraveghează evoluția europanilor și are grijă ca între ei și oameni să nu existe un contact prematur. În cele din urmă, conștiința sa fuzionează cu cea a lui HAL, noua entitate - Halman - avertizând omenirea despre iminenta distrugere programată de Primii născuți. Halman ajută omenirea să viruseze monolitul Marele Zid, distrugându-l înainte să-și ducă la capăt genocidul, apoi se transferă într-o unitate de stocare. Deoarece poartă cu sine virusul, lui Halman nu i se permite să părăsească ulterior unitatea de stocare, ci este obligat să rămână „depozitat” în muntele lunar Pico un timp nedefinit, până când omenirea va găsi o cale să contracareze virusul. Apare în toate cărțile seriei.