Marea Caspică este cel mai mare lac din lume, așezat la hotarul Europei și Asiei, și este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa din el este salină, de la 0,05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul oceanului planetar. Suprafața Mării Caspice (fără Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar adâncimea ei maximă este de 1025 m.
Etimologie
Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită așa în cinstea unor triburi vechi de crescători de cai – Caspiev – care au locuit în secolul I î.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca. 70 de nume: Marea Hyrcană, Marea Hvalână, Marea Hazară, Marea Abescună, Marea Saray, Marea Derbent, Sihai și alte denumiri provenite de la naționalități și triburi diferite.
Poziția fizico-geografică
Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părți ale Eurasiei: Europa și Asia. După formă amintește de litera latină „S”. Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200 km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est – de la 195 la 435 km, în medie, 310 – 320 km (46° - 56° long.E).
Marea Caspică se împarte, după proprietățile fizico-geografice, în 3 segmente: Caspica de Nord, de Mijloc și de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud – pe linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafața Caspicei de Nord, de Mijloc și de Sud alcătuiește, respectiv, 25, 36 și 39 % din suprafața totală a mării.
Țărmul Lungimea liniei de țărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 – 6700 km; până la 7000 km dacă sunt luate în considerare și insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase și netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga și Ural, sunt joase și mlăștinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufișuri și verdeață. Țărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind deșerturi și semideșerturi. Malurile cele mai calcaroase sunt observate pe țărmul de vest în regiunea peninsulei Abșeron (în ) și pe țărmul de est în regiunea golfului Kazah (în ) și a „Kara-Bogaz-Gol”-ului.
Peninsule Cele mai mari peninsule ale Mării Caspice: Agrahan Abșeron, situată pe țărmul vestic pe teritoriul statului Azerbaidjan, la hotarul de nord-est al Marelui Caucaz ; pe teritoriul ei se află orașele Baku și Sumgait Buzaci Mangâșlac, situată pe țărmul estic pe teritoriul statului Kazahstan; pe teritoriul ei se află orașul Aktau Tub-Karagan
Insule În Marea Caspică se găsesc cca. 50 insule de dimensiuni relativ mari, a căror suprafață totală este aprox. 350 km².
Cele mai mari insule: Așur-Ada Garasu Gum Daș Zira Zeanbil Qur Dașî Hara-Zira Senghi-Mugania Cecenia Ciîgîl
Golfuri Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice:
Argahanski (în ) Komsomoleț (în ) Mangâșlac (în ) Kazah (în ) Turkmenbașî (în ) Turkmen (în ) Gâzâlagaci (în ) Astrahani (în ) Gâzlar (în ) Girkan (în ) Enzeli (în )
Kara Bogaz Gol
thumb|180px|Golful Kara Bogaz Gol în septembrie 1995 Pe țărmul estic se află un lac salin – Kara-Bogaz-Gol – care până în 1980 era o lagună a Mării Caspice, unită de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărțea Kara-Bogaz-Gol de Marea Caspică, iar în 1984 a apărut o construcție de evacuare a apei, în urma căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câțiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, dar prin ea din Marea Caspică curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 – 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 de mii de tone de sare.
Râurile thumb|left|Delta Volgăi, vedere din satelit
În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte.
Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt: Volga (Волга) Terek (Терек), Rusia Ural Emba, Kazahstan Kura, Azerbaidjan Samur, la granița dintre Rusia și Azerbaidjan Atrek, Turkmenistan
Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 – 224 km³. Volga, Ural, Terek și Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de apă pe care marea o capătă de la râuri.
Bazinul thumb|right|180px|Bazinul Mării Caspice Suprafața bazinului Mării Caspice este de cca. 3,1 - 3,2 milioane km², ceea ce alcătuiește aproximativ 10% din suprafața totală a bazinelor închise de pe Pământ. Bazinul Mării Caspice se întinde de la nord spre sud pe aprox. 2500 km, iar de la vest la est – pe aprox. 1.000 km și ocupă teritorii ale statelor Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia, Turkmenistan și Uzbekistan.
Țările de pe mal Marea Caspică scaldă malurile a cinci țări: Rusia (Daghestan, Kalmîkia, Astrahan) – la vest și la sud-vest, linia țărmului – 695 km Kazahstan – la nord, la nord-est și la est, linia țărmului – 2.340 km Turkmenistan – la sud-est, linia țărmului – 1.200 km Iran – la sud, linia țărmului – 724 km Azerbaidjan – la sud-vest, linia de țărm – 955 km
Orașe pe mal thumb|180 px|right|Partea istorică a orașului Baku, vedere spre Marea Caspică Cel mai mare oraș-port de pe malul Mării Caspice este Baku, capitala Azerbaidjanului, care se află în partea sudică a peninsulei Abșeron (în ) și care numără 2,07 milioane de locuitoriConform recensământului din 2003. Alte orașe de pe malul Mării Caspice din Azerbaidjan sunt Sumgait (în ), care se află în partea nordică a peninsulei Abșeron, și Lenkoran, care se află nu departe de granița sudică a Azerbaidjanului. În partea sud-estică a peninsulei este situat un sat de muncitori petroliști Neftianîe Kamni (în ), ceea ce în traducere înseamnă „pietre de petrol”, ale cărui clădiri stau pe niște insule artificiale și pe teritorii tehnologice. Cele mai mari orașe de pe țărm din Rusia sunt capitala Daghestanului, Mahacikala, și cel mai sudic oraș rusesc, Derbent, ambele așezate pe țărmul vestic al Mării Caspice. Oraș-port al Mării Caspice se consideră și Astrahan, care nu se află pe țărmul mării, ci în delta Volgăi, la 60 km de țărmul nordic al Mării Caspice.
Pe coasta estică a Mării Caspice este situat orașul-port kazah Aktau, iar la sud de Kara-Bogaz-Gol și pe malul nordic al golfului Krasnovodski (în ) se află orașul turkmen Turkmenbași (în ), vechiul Krasnovodsk (în ). În Iran, cel mai mare oraș aflat pe țărmul mării este Enzeli.
Fiziografie Suprafața, adâncimea și volumul apei Suprafața și volumul apei Mării Caspice variază mult în dependență de variația nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafața este egală cu aprox. 392,6 mii km², iar volumul apei – cu cca 78.648 km³, ceea ce alcătuiește în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se observă în depresiunea Sud-Caspică, la 1.025 m de suprafața apei. După adâncime, Marea Caspică este depășită doar de Baikal (1.620 m) și Tanganyika (1.435 m). Adâncimea medie a mării e de 208 m. În același timp, partea nordică a mării este de mică adâncime: adâncimea maximă este de 25 m, iar cea medie – de 4 m.
Variația nivelului apei Nivelul apei în Marea Caspică este influențat de o variație considerabilă. După calculele făcute de specialiștii în domeniu, în ultimii 3000 de ani amplitudinea schimbării nivelului apei în Marea Caspică a fost de 15 m. În urma cercetărilor pornite în 1837, cel mai înalt nivel al apei a fost semnalat în 1882 (-25,2 m), iar cel mai mic – în 1977 (-29 m); în 1978 nivelul apei a început să crească, atingând nivelul maxim în 1995 (-26,7 m), dar din 1996 s-a observat iarăși tendința de micșorare a nivelului. Oamenii de știință susțin că variația nivelului de apă în Marea Caspică este cauzată de factori climaterici, geologici și antropogeni.
Temperatura apei Temperatura medie lunară a apei în Marea Caspică este de 0 °C în partea nordică și +10 °C în cea sudică; în lunile de vară temperatura apei pe toată întinderea mării este de +23 – +26 °C. La adâncimi mari temperatura apei este de aprox. +6 – +7 °C, fiind practic constantă în toate anotimpurile.
În timpul iernii o bună parte a Mării Caspice îngheață. În partea de nord marea este acoperită de un strat de gheață de o grosime de până la 2 m, procesul de înghețare începe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfârșește la finele lunii februarie. Limita porțiunii înghețate trece aproximativ pe linia insula Cecenia – Mangâșlac, iar pe peninsula Apșeronski formarea și navigația în derivă a ghețurilor se observă odată la 10-11 ani.
Componența apei Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, însă, în cea mai mare parte, salinitatea nu depășește limitele de 12,6 – 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu înghețarea Volgăi, salinitatea crește în regiunea nordică.
Relieful fundului Relieful părții nordice este dominat de o „câmpie” văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip și insule de acumulare. Adâncimea medie a regiunii nordice este de 4 – 8 m, iar cea maximă nu depășește 25 m. Pragul Mangâșlac desparte Caspica de nord de cea de mijloc. Caspica de mijloc este destul de adâncă, în zona depresiunii Derbent fiind de 788 m. Pragul Apșeronski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea mai adâncă regiune a Mării Caspice, atingând adâncimea de 1025 m de suprafața apei. Fundul mării este acoperit de diferite nisipuri și la adâncimi mari de nămol, iar în regiuni anumite viețuiesc plante și alge.
Clima Clima Mării Caspice este continentală în regiunile de nord, temperată în cele de mijloc și subtropicală în cele de sud. Iarna, temperatura medie lunară variază între -8 și -10 °C în regiunile nordice și între +8 și +10 °C în cele sudice, iar vara, între +24 și +25 °C în regiunile nordice și între +26 și +27 °C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44 °C.
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 200 mm, de la 90 – 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este de cca. 1000 mm pe an, cel mai intens proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apșeronski și în partea de est a Caspicei de sud.
Pe teritoriul Mării Caspice vânturile bat destul de des, viteza lor medie anuală ajungând la 3 – 7 m/s. În lunile de toamnă și de iarnă vânturile se întețesc, viteza lor ajungând frecvent la 35 – 40 m/s. Teritoriile cele mai bătute de vânt sunt peninsula Apșeronski și periferiile zonelor Mahacikala și Derbent. Tot acolo a fost înregistrat cel mai înalt val: 11 m.
Curenții de apă Circularea apei în Marea Caspică este influențată de gurile de vărsare ale râurilor și de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în nordul Mării Caspice, predomină curenții nordici. Curenții intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, dintre care una continuă traiectoria de-a lungul malului vestic, iar cealaltă ramură pleacă în Caspica de est.
Lumea animală și vegetală Lumea animală Lumea animală reprezintă 1809 specii, printre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică viețuiesc 101 specii de pești, aici fiind concentrat cel mai mare număr de pești cartilaginoși, precum și de pești de apă dulce, precum crapul sau șalăul. Marea Caspică servește ca mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul și știuca. Marea Caspică adăpostește și o specie marină de mamifer – foca caspică.
Lumea vegetală