Bisoca este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România.

Istoric Prima atestare documentară a localității care apare sub numele Bisovca datează din 5 februarie 1522Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul II, Editura Academiei R.P.R., București, 1972, Document 212, pag. 408, când domnitorul Țării Românești Radu de la Afumați a dat în stăpânire printr-un hrisov o suprafață importantă lui Neagu:

Mai târziu, în intervalul 1 septembrie 1551-2 iunie 1552Documente privind Istoria României, Veacul XVI, B. Țara Românească, volumul V, Editura Academiei R.P.R., București, 1983, Document 13, pag. 17, domnitorul Mircea al V-lea Ciobanul dădea printr-un hrisov lui Tatul:

În secolele al XVI-lea–al XVII-lea, pe hotarul actual al Bisocii, existau proprietăți boierești, mănăstirești, precum și oameni liberi. Nu se cunoaște precis care a fost întinderea Bisocii în primele două secole de după atestarea ei, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în lucrarea generală a lui F.C. Bouer, acesta notează că Bisseika aparținea județului Buzău, apărând ca un cătun părăsit, iar pe harta de la 1700 a străbunicului lui Constantin Cantacuzino, în poziția actuală a satului nu era trecută nicio așezare. Localitatea apare abia în harta austiacă a lui Spicht Olwist din anii 1790-1791, cu denumirea de Biszonca, iar într-o hartă rusească din 1835, Bisoca apare sub denumirea de Biseveca, împreună cu două sate alăturate.

În 1864, satul Bisoca a devenit reședința comunei Bisoca, dată când apar menționate și 7 din cele 9 sate actuale ale comunei.

În dicționarul lui George Ioan Lahovari, se menționează școala de băieți cu un singur învățător, fondată în 1890.

Clima Bisoca are un climat continental umed cu veri calde (Dfb), conform clasificării climatice Köppen, caracterizat prin ierni relativ blânde, vânturi puternice frecvente și variații sezoniere semnificative ale temperaturii și precipitațiilor. Observațiile meteorologice sunt efectuate în mod continuu de la înființarea Stației Meteorologice Bisoca, la 1 noiembrie 1983. Stația este amplasată pe Dealul Bisocii, la o altitudine de 833 m deasupra nivelului mării.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată la stație a fost de −22,6 °C, la 30 ianuarie 2006, iar cea mai ridicată a atins 35 °C, la 25 august 2012. Cea mai ploioasă zi consemnată a fost 23 septembrie 1996, când s-au măsurat 78,4 mm de precipitații în decurs de 24 de ore.

Un episod meteorologic deosebit a avut loc la 5 mai 1999, când temperatura a coborât până la −2 °C. Au fost semnalate precipitații sub formă de măzăriche și ninsoare, iar stratul de zăpadă a ajuns la 12–15 cm, acoperind temporar vegetația de primăvară.

Ninsorile sunt frecvente iarna, deși stratul de zăpadă este adesea redus și poate fi viscolit din cauza vânturilor puternice. Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 73 (scăzând la 30 dacă se iau în considerare doar datele din perioada 2014–2026), iar grosimea medie a stratului de zăpadă în ultimul deceniu a fost de aproximativ 7 cm.

Ceața este relativ rară în Bisoca, fiind prezentă în medie doar 23 de zile pe an. În schimb, vântul puternic reprezintă una dintre principalele caracteristici climatice ale zonei. Localitatea înregistrează un număr ridicat de zile cu vânt puternic, definit printr-o viteză medie a vântului de cel puțin 15,5 m/s. Cea mai mare rafală măsurată la stație a atins 40,6 m/s (146,2 km/h). Furtuna a provocat pagube importante în apropiata Rezervație de Pin Negru de la Lacurile, unde aproximativ 3 hectare de pădure au fost doborâte de vânt.

În zonă au fost observate și fenomene atmosferice rare. La 17 noiembrie 1989, la ora 21:10, a fost raportată o auroră polară pe cerul nordic, în condiții de vreme senină.

Datorită poziției sale între dealurile subcarpatice ale Curburii Carpaților, Munții Buzăului la nord-vest și Munții Vrancei la nord, Bisoca resimte influențe climatice specifice regiunilor deluroase și montane din estul României.

Note

Legături externe Copii transnistreni la Muntele de sare, 26 iunie 2006, Andreea Tudorica, Vladimir Ioan, Jurnalul Național Asociatia Bisoca incearca sa reinvie traditiile romanesti (covorase tesute in razvoi vertical sau orizontal, bete - braie, ii - camasi traditionale romanesti, ciorapi de lana, opinci din piele, linguri din lemn, copaite, obiecte de artizanat) - www.abisoca.tk

Bisoca, Bisoca