Octavian Angheluță ()Necrolog. În: România Liberă, an. 36, nr. 10599, 23 noiembrie 1978, p. 4. a fost un pictor român, artist emerit (1954), profesor universitar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, București.
„Lucrările lui Octav Angheluță se recunosc prin cromatica exuberantă și prin structura echilibrată, dar mai ales prin nota de umor”, nota criticul Adina Nanu în catalogul dedicat lui Octavian Angheluță. A absolvit Academia de Arte Frumoase din București în anul 1928.
Biografie Pictorul Octav Angheluță a fost fondator al Asociației Pictorilor și Sculptorilor români, împreună cu, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiață, Alexandru Moscu, Ion Țuculescu, Alexandru Ciucurencu, a fost directorul Pinacotecii Statului și profesor la catedra de pictură a Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București.
Cronologie biografică 1910-1914 - face școala primară la Brăila; 1914-1924 - întreprinde studii liceale la Bacău, Roman și Huși; 1924-1927 - urmează cursurile Academiei de Arte Frumoase din București și frecventează în același timp Facultatea de Litere și Filosofie din București 1929 - primește Premiul Simu pentru lucrările "Colț de atelier" și "Natură moartă" expuse la Salonul oficial 1929-1936 - îndeplinește funcția de profesor de desen la Liceul de Băieți din Câmpina; 1931 - deschide expoziție personală de pictură la Câmpina cu 60 de lucrări; 1932, 1936, 1937, 1939 - primește diferite premii la Saloanele oficiale; 1940-1949 - în timpul celui de al doilea război mondial se stabilește la Râmnicu Vâlcea și după război este mobilizat pentru lucru, având în grijă colecțiile de artă ale Pinacotecilor Statului din București și Iași și ale Muzeelor Kalinderu și Aman; 1949 - este numit conservator la Galeria națională a Muzeului de Artă al RSR, lucrând alături de pictorul Marius Bunescu; 1952, 1953 - primește Premiul de Stat Clasa a II-a; 1952-1972 - este profesor la Catedra de Pictură și Compoziție a Institutului de Arte Plastice București; 1954 - primește Ordinul Muncii Clasa a II-a; 1954 - este recunoacut ca artist emerit; 1965 - primește ordinul Steaua Republicii RSR, clasa a II-a;
Întreprinde de-a lungul timpului o serie de călătorii de studii, astfel, în 1931, 1938 - Franța, Olanda, Italia; 1946 - Bulgaria; 1956 - Austria, Ungaria; 1953, 1958, 1959 - Moscova, Leningrad, Kiev, Praga; 1945, 1946 - Sofia; 1960 - Cehoslovacia.
Deschide o mulțime de expoziții de grup în România după cum urmează: 1929, 1931, 1932, 1935-1940, 1943-1945, 1947 - expune la Salonul Oficial; 1938, 1940 1943-1945 - participă la expoziția "Tinerimii Române"; 1940 - participă la expoziția "Grupului Nostru"; 1948 - participă cu lucrări la Expoziția anuală de stat și grupul "Flacăra"; 1950, 1962 - participă la Expoziția anuală de Stat;
Deschide expoziții personale: 1931, 1933, 1934 - Câmpina; 1935 - Sala Mozart; 1937 - Sala Dalles; 1939 - Sala Dalles; 1940 - Sala Dalles; 1942 - Sala Dalles; 1946 - Ateneu; 1958 - Sala Magheru; 1962, 1967, 1970, 1974 - București.
Deschide expoziții în străinătate: 1946 - Sofia; 1952 - Helsinki; 1954 - bienala din Veneția; 1955 - Varșovia; 1956 - Viena; 1958 - Moscova, Praga, Budapesta, Viena, Berlin; 1959 - Belgrad și Minsk; 1960 - Praga, Bratislava, Berlin.
Picturi Micuța cusătoreasă - ulei pe pânză, 44 × 39 cm, 1940 Piața Tomis - ulei pe pânză, 50,5 × 74,5 cm, 1975 Colț de atelier Natură moartă Păpușa
Distincții Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Medalie cl. I, pentru artă (1 februarie 1943)Decretul regal nr. 249 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1164–1165. Ordinul Muncii clasa a II-a (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în domeniul artelor plastice”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 230 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști plastici, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 221. titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (26 august 1954) „pentru merite excepționale în domeniul dezvoltării artei”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 373 din 26 august 1954 pentru conferirea de titluri unor oameni de artă, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 509. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa a II-a (28 iunie 1965) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în dezvoltarea învățămîntului superior artistic”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Române nr. 415 din 28 iunie 1965 privind conferirea titlului de „Profesor Emerit al Republicii Populare Române”, de ordine și medalii unor cadre didactice și tehnic-administrative de la unele instituții de învățămînt superior artistic, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul XIV, nr. 24, 27 iulie 1965, p. 218. Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1968) „pentru activitate deosebită în domeniul artelor plastice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 640 din 1968 privind conferirea de ordine și medalii unor membri ai Uniunii artiștilor plastici din Republica Socialistă România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 140, Partea I, luni 4 noiembrie 1968, p. 1264.
Note
Bibliografie Adrian BUGA „Octav Angheluță”, Editura Vellant, București, 2009 Adina NANU, „Octav Angheluță”, Editura Meridiane, București, 1968
Legături externe Octav Angheluță - Pictură retrospectivă la Palatul Șuțu - You Tube Cronologie biografică
Categorie:Nașteri în 1904 Categorie:Decese în 1978 Categorie:Pictori români Categorie:Pedagogi români Categorie:Tinerimea artistică Categorie:Nașteri pe 3 mai Categorie:Decese pe 17 noiembrie Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România