Maria Anna Josepha de Austria (n. 20 decembrie 1654, Viena – d. 4 aprilie 1689, Viena) aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și contesă a Palatinatului prin căsătoria cu Johann Wilhelm al Palatinatului, ducesă de Neuburg și Jülich-Berg.Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 291.
Biografie Maria Anna Josepha a fost fiica împăratului romano-german Ferdinand al III-lea (1608–1657) și a celei de-a treia soții a sa, Eleonora Gonzaga (1630–1686), fiica ducelui Carol al II-lea Gonzaga. Maria Anna Josepha a fost sora vitregă a împăratului Leopold I, care era căsătorit cu Eleonora-Magdalena de Pfalz-Neuburg din 1676 și care intenționa să strângă legăturile dintre casa Pfalz-Neuburg și familia imperială.
Maria Anna Josepha s-a căsătorit pe 25 octombrie 1678 la Wiener Neustadt cu Johann Wilhelm de Pfalz-Neuburg (1658–1716), din Casa de Wittlesbach, cunoscut sub numele „Jan Wellem”, fratele împărătesei Eleonora (căsătorită cu împăratul Leopold I). Datorită căsătoriei cu fiica împăratului Ferdinand al III-lea, Johann Wilhelm a devenit Duce de Jülich și Berg în 1679 pentru a putea deveni prinț domnitor. Ceremonia de nuntă a fost săvârșită de arhiepiscopul Leopold Karl de Kollonitsch care, în memoria acestei nunți și a căsătoriei Eleonorei, sora Mariei Anna, a dat ordin să ridice monumentul „Coloana Mariei” în piața principală din orașul Wiener Neustadt.Ferdinand C. Böheim, Wendelin Boeheim: Chronik von Wiener-Neustadt, vol. 2, Editura Prandel & Ewald, 1863, p. 173.
După căsătorie cei doi s-au stabilit la Düsseldorf ducând acolo o viață fastuoasă. Johann Wilhelm a fost guvernatorul orașului în numele tatălui săuHans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4, p. 299. și s-a opus cu tărie Reformei protestante și de aceea și-a creat mulți dușmani printre principii imperiali protestanți.Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 560-561. În ceea ce privește relația cu rudele spaniole ale soției sale, Johann Wilhelm, apăsat permanent de probleme financiare, a încercat în zadar să obțină postul de guvernator al Olandei spaniole.
Maria Anna a murit de tuberculoză la vârsta de 34 de ani în timpul unei vizite la curtea imperială din Viena și a fost înmormântată în Cripta Capucinilor. Cei doi fii ai ei au murit imediat după naștere în 1683, respectiv 1686.Gustav Prümm: Ein Gewinn fürs ganze Leben, Books on Demand, 2009, p. 54.
Note
Bibliografie
Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3. Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5. Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4.
Categorie:Nașteri în 1654 Categorie:Decese în 1689 Categorie:Casa de Habsburg Categorie:Casa de Wittelsbach Categorie:Arhiducese de Austria Categorie:Prințese maghiare Categorie:Nobili germani Categorie:Decese cauzate de tuberculoză Categorie:Oameni din Viena