270px |thumb|Arealul Tunelului Capra–Bâlea Tunelul Capra–BâleaNormativul ..., din 01.02.2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Art. 13, Alin. 4 (găsit și sub numele de Tunelul Bâlea Lac)Normativul ..., din 01.02.2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Art. 32 este un tunel rutier montan situat pe DN7C (Transfăgărășan) la cota de maximă altitudine a acestuia (2042 m).Transfăgărășan - drumul printre munți, portalul DN7C transfagarasan.info, accesat 2013.11.26
Tunelul se întinde pe teritoriul a două județe, portalul de sud se află în județul Argeș iar portalul de nord în județul Sibiu.
Date geografice Unește rutier văile glaciare2.2.2. Munții Făgărașului – 2.2. Relieful glaciar din Carpații Meridionali – Aspecte regionale ale reliefului glaciar din România – Studiul reliefului glaciar și periglaciar în România, Referat științific, Vuia Florin, Universitatea de Vest din Timișoara, p. 63-69 Bâlea – situată la nord și Capra (prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica) – situată la sud [Harta montană a zonei Bâlea – Podragu]; Das Bîlea– und das Podragu– gebirge, accesat 2013.11.27, asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul – care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a DN7CTuneluri pe rețeaua de Drumuri Naționale , Prezentarea generală a rețelei de drumuri – Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România, accesat 2013.11.26, străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele PaltinulDrumul care împunge cerul, 10 septembrie 2007, ziarul Evenimentul Zilei, accesat 2013.11.26, între cotele 2.025 și 2.042 metri.Caravana Jurnalului, pe Transfagarașan, 23 iunie 2005, ziarul Jurnalul Național, accesat 2013.11.26
Spre vest se găsește Pasul Lainici iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta CârțaRomânia – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0 pe Magistrala CFR 200.
Caracteristici
Este cel mai lung tunel (887 m) și în același timp lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine din România. Galeria sa are o înălțime de 4,4 m. În interior se află un trotuar cu o lățime de 1 m alături de o bandă de circulație cu lățimea de 6 m și câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenților de aer. Are la intrări porți metalice ce se închid iarna, dotate cu uși pentru accesul pietonal. Actual tunelul este din nou iluminat electricGoogle Stret View (din 2011, vezi imaginea).
Istoric Construcția sa a început în 1972, străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973Opt ani la tunel, 25 iunie 2005, ziarul Jurnalul Național, accesat 2013.11.27 și inaugurarea s-a făcut în 1974 – când a fost și iluminat artificial, ulterior această facilitate lipsind pentru multă vreme. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul – militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în Căldarea Mioarelor. Pe parcursul activității au fost și victime umane.
Obiective turistice de vecinătate Lacurile glaciare Bâlea și Capra Cascadele Bâlea și Capra Rezervația naturală Valea Bâlii Barajul Vidraru și statuia lui Prometeu Cetatea Poenari Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie - Paltinul
Note
Bibliografie Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane, drumul național DN7C "Transfăgărășan" și drumul național DN 67C "Transalpina" - indicativ AND 615-2020, din 01.02.2021; Monitorul Oficial, Partea I nr. 223 din 04 martie 2021 Literatură suplimentară Epopeea Transfăgărășanului, Romulus Lal, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1975
Galerie
Vezi și Transfăgărășan Munții Făgăraș Relief glaciar
Capra-Bâlea Categorie:Carpații Meridionali Categorie:Turismul în România Capra-Bâlea Capra-Bâlea