Nușeni, mai demult Nușfalău, (în , în , în trad. „Satul Mare”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Istorie Satul este atestat documentar în anul 1269. În secolele al XIII-lea - în al XVI-lea a aparținut familiei Apafi, de la care primește și numele Apanagyfalu (în trad. „Marele sat al lui Apafi”). Satul a intrat în conflicte cu satul Rusu de Jos și Cetatea Unguraș, locuitorii suportând torturări și furturi din partea satelor învecinate. În 1467 sătenii s-au alăturat revoltei împotriva lui Matia Corvin, dar la un an după înăbușirea revoltei Matia a iertat satul familiei Apafi, în acest timp iobagii însă fugiseră. În 1564 Ioan Sigismund Zápolya adăpostește aici 12 șatre de țigani macedonieni. În 1603 mercenarii lui Gheorghe Basta au incendiat complet satul și i-au pârjolit podgoriile. În 1661 satul a fost distrus de oastea lui Ali Çengizade. În 1667 Mihai Apafi I și soția sa, Ana Bornemisza, lasă moștenire satul familiei Bethlen, care la mijlocul secolului al XIX-lea îl va dona familiei Bánffy. Satul este din nou distrus în Răscoala lui Rákóczi. În 1815 migrează în sat 12 familii de secui din Bucovina provenind din satul Măneuți. Începând cu anul 1853 în incinta Castelului Bethlen se țineau cursuri religioase, iar în 1856 este înființată școala, primii doi profesori fiind Benedek Miklós la secția reformată maghiară și Iacob Moldovan la secția greco-catolică română. În 1868 școala devine exclusiv reformată. Din perioada Reformei locuitorii erau reformați, însă în 1865, în urma unui conflict cu pastorul, 19 familii (o treime din populația satului) au trecut la catolicism. Episcopul Mihály Fogarasy a construit o biserică și o școală noii comunități catolice. În secolul al XIX-lea se formează o comunitate evreiască, aceasta ridicându-și în 1917 o sinagogă. Ca urmare a Dictatului de la Viena din august 1940, satul Nușeni a trecut, ca parte a regiunii Transilvaniei de Nord], din administrația Regatului României sub ocupația și administrația Regatului Ungariei. Evreii au fost deportați în Germania nazistă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În anii 1960 mare parte a populației maghiare s-a mutat în Hunedoara, Lupeni, Petroșani și Baia Mare, cu facilități din partea regimului comunist.
Demografie 2002 La recensământul din 2002 satul avea 1004 de locuitori, dintre care: 773 români, 225 maghiari și 5 germani.
Populație Istorică La recensământul din 1910 satul avea 1021 de locuitori, dintre care: 570 români, 449 maghiari, iar 2 nu și-au declarat etnia.
Monumente Biserica reformată din Nușeni, construită în secolul al XV-lea. Bustul lui János Bolyai de lângă biserică (mama tatălui său, Farkas Bolyai, era originară din Nușeni). Vechea biserică greco-catolică, ridicată în 1912-1914, preluată în 1948 de către Biserica Ortodoxă Română, deschizând aici o parohie nouă. Ulterior, în 2021, având ridicată deja o nouă biserică (2010-2021), parohia ortodoxă decide să demoleze vechiul lăcaș de cult, pentru a construi în locul acestuia, o capelă mortuară, prin contribuția financiară a primăriei. Casa de cultură, în conacul lui Ferenc Bánffy. Ruinele Conacului Bethlen. Ruinele vechii biserici catolice, dedicată Sfântului Gerard. Cimitirul Evreiesc și sinagoga. Mănăstirea Ortodoxă, construită în 1991
Personalități S-au născut la Nușeni: În 1869 Ferenc Bánffy, nobil, scriitor. În 1881 Károly Röszler, agronom. În 1912 Márton Andrási, actor.
Imagini
Note
Nușeni, Nușeni Nușeni, Nușeni