Drept mărturie a prezenței ceangăilor vorbitori de limbă maghiară în Moldova stau unele toponime păstrate până în prezent.

Prezența unor toponime și hidronime de origine maghiară, grupate în marea lor majoritate în partea de vest a Moldovei, dovedește că printre cei stabiliți la răsărit de Carpații Orientali se găseau și colectivități umane de limbă maghiară. Astfel de nume sunt atestate documentar încă de înainte de mijlocul secolului al XV-lea (Bacău, Bârgăuani, Chiejdi (Cuejd), Cracău, Hindău, Hârlău etc.), iar pentru adoptarea lor de către localnici fiind necesară trecerea mai multor decenii, este probabil ca acestea să fi apărut înainte de întemeierea Moldovei.Victor Spinei; Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 199

Alături de toponimia maghiară există și toponimia cumană. Toponime cumane păstrate în zonă sunt Toroklyás, Ciudomir, Nemira, Kalabucs (Clăbuc), Tazlău, Caraclău, Cotumba, Oituz, Uz, Dărmănești, Comănești, Răcăciuni, Dofteana, Faraoani, Dsidafalva (Adjudeni).Endre Veress; A moldvai csángók származása és neve (Originea și numele ceangăilor din Moldova), Cluj, 1934, pag. 15

Potrivit lui Nicolae Iorga, o populație turcică s-a stabilit la estul Carpaților înaintea maghiarilor și a lăsat urme în toponimia zonei (Ceahlău, Rarău etc.).Nicolae Iorga, Considerații noi asupra rostului secuilor, Revista istorică, Anul XXV, Nr. 4-6, aprilie-iunie, București, 1939, pag. 141

Toponime Județul Bacău

Bacău – din , „loc de execuție” sau de la antroponimul BakóSántha Attila, „Toponime personale din Moldova (A-F), privite dintr-un unghi maghiar”, Moldvai Magyarság, XXV, 12 (295), 2015, p. 17 „călău”, vezi și articolul Etimologia numelui Bacăului Barați (sat, comuna Mărgineni) (magh. "Barát", în trad. "Călugări", vezi și articolul bărăție) Bartășești (sat, comuna Ungureni) (de la antroponimul Bartos) Bartea (parte de sat, comuna Asău), de la antroponimul Barta Bărnești, din antroponimul Barna (în maghiară barna – „arătos” (în toponimia maghiară este momentan necunoscut)

Agăș (comună) (magh. "Ágas", în trad. "Ramuri") Apa Asău (sat, comuna Asău) (1. din magh. "apát", în trad. "abate", "stareț" /vezi de ex. Apa/hida, la origine Apát/hida sau 2. "apa", în trad. "principal", "tată", + "aszó", de la pârâul Asăul, în trad. "pârâul care seacă") Asău (comună) (din magh. "aszó", de la pârâul Asău, în trad. "pârâul care seacă") Boboș (sat, comuna Dealul Morii) (din antroponimul "Babos", în trad. "Pistruiatu" sau din "babos", în trad. "locul cu fasole") Borzești (aparține de municipiul Onești) (din , în traducere „bursuc”)Nicolae A. Constantinescu; Dicționar onomastic romînesc, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, pag. 211 Cădărești, din antroponimul Kádár Căptălani (sat, comuna Motoșeni) (din magh. "káptalan", în trad. 1. "plantă erbacee cu frunze mari și late, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine", 2. "organizația canonicilor") Ciucani (sat, comuna Răcăciuni) (magh. "Csík", de la toponimul Csík - Ciuc - sufixul -eni arată că întemeietorii erau din Ciuc) Ciugheș (sat, comuna Palanca) (magh. "Csügés",Despre unguri și episcopiile catolice..., Rosetti, 1905, pag. 5 în trad. "tufăriș") Comiatul (în ), din antroponimul Komjád/Komját Cuchiniș (parte a satului Brusturoasa) (magh. "Kökényes", în trad. "Porumbari) Faraoani (în ), din antroponimul Forró,Sántha Attila, „Toponime personale din Moldova (A-F), privite dintr-un unghi maghiar”, Moldvai Magyarság, XXV, 12 (295), 2015, p. 18 „fierbinte”Nicolae A. Constantinescu, „Dicționar onomastic romînesc”, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1963, p. 272 Fărcașa (sat, comuna Oncești) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni") Fichitești, de la antroponimul Fekete Gherăiești, Birăiești (azi încorporat în municipiul Bacău) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró) Rosetti, p. 7. Ghimeș (magh. "Gyimes", de la "gém/szarvas", în trad. "locul cu cerbi") Gioseni (sat, comuna Tamași) (din magh. "diós", în trad. "loc cu nuci") (numele maghiar actual al satului: "Gyoszény" arată că fondatorii erau maghiari, apoi majoritari au devenit românii, iar secuii veniți după 1764 au preluat toponimul - teorie întărită și de faptul că în dialectul local se arată o puternică influență secuiască, în ciuda faptului că satul este în zona "ceangăilor de sud") Lapoș (sat, orașul Dărmănești) (magh. Lápos, în trad. "mlăștinos") Lucăcești (sat, orașul Moinești) (magh. "Lukácsfalva", de la antroponimul Lukács "Luca") Ludași (sat, comuna Balcani) (din magh. "ludas", în trad. "gășteni") Nadișa (sat, comuna Strugari) (din magh. "nádas", în trad. "loc cu stuf) Orășa (sat, comuna Livezi) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate") Orășa Avram (sat, comuna Sănduleni) (din magh. "váras", în trad. "loc cu cetate") Orbic (mai demult sat, azi cartier în orașul Buhuși) din magh. "várbükk", "várbikk", în trad. "pădurea de fagi a cetății" - de la pârâul Orbic. Pt. conformitate vezi numeroasele toponime "várbükk", "várbikk" din întreg Bazinul Carpatic (observație: pentru va>o vezi város>oraș, Vaskút> Oșcut, Udvarhely>Odorhei, etc.Emil Petrovici; Problema sunetului bilabial v din limba maghiară, Budapesta, Editura Academică, 1956 Palanca (comună) (magh. "Palánka", în trad. "fortificație din trunchiuri de copac") Perchiu (sat, comuna Huruiești) (de la muntele Perchiu, magh. "Perkő", în trad. "muntele unde se ține judecata") Răcătău de Jos (sat, comuna Horgești) de la arhaismul maghiar conservat în Moldova "ráktató", "rágtató", în trad. "meliță",Péter Halász; Új szempontok a moldvai magyarok táji-etnikai tagozódásának vizsgálatához în Local and Transnational Csángó Lifeworlds, Kriza János Ethnographic Society, Cluj-Napoca, 2008Kiss Lajos; Földrajzi nevek efimológiai szótára/Dicționarul etimological numelor geografice, I, Budapest, 1988 derivă denumirea în mod eronat din "rakató" cu sensul "loc de încărcare" Șanta (sat, comuna Asău) (de la antroponimul Sánta "șchiop") Sascut (comună) (magh. "Szászkút", în trad. "Fântâna Sasului") Secuieni (comună) ("satul celor din Secuime") Șendrești (sat, comuna Motoseni) (de la antroponimul Sándor "Alexandru") Șomușca (sat, comuna Cleja) (magh. "Somoska", în trad. "locul unde cresc coarne") Tamași (comună) (magh. "Tamás", de la antroponimul Tamás) Tarhăuși (sat, comuna Ghimeș) magh. "Tarhavas", în trad. "muntele gol") Teiuș (sat, comuna Parava) din magh. "tövis", în trad. "loc cu ghimpi"(pentru comparație vezi orașul Teiuș din județul Alba) Trotuș (magh. "Tatáros", "Tatros",Ovidiu Pecican; Cercetări clujene despre ceangăii din Moldova, Revista Tribuna, nr. 25, serie nouă, anul II, 16-30 septembrie 2003, pp. 11-12 în trad. "Tătărăști") Uifalău (vechiul nume al comunei Nicolae Bălcescu /în perioada interbelică Ferdinand/) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou) Uifalău (vechiul nume al comunei Traian) (magh. Újfalu, în traducere Satul Nou) Unguri (sat, comuna Găiceana) (fostul nume al satului Arini /până în 1967/) (magh. "Magyarfalu", în trad. "Satul Unguresc") Vermești (sat, orașul Comănești) din magh. "vermes", în trad. "loc cu capcane (pentru animale)" (pentru comparație vezi satul Vermeș din județul Bistrița) Verșești (sat, comuna Sănduleni) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roșcovan" Valea Șoșii (sat, comuna Poduri) din antroponimul magh. "Sós, Soós", în trad. "șalgău" Zemeș (comună) din vechiul antroponim maghiar Szemes ("cu ochi", adică "vede-tot").

Județul Neamț Adjudeni (sat, comuna Tămășeni) (magh. Dsidafalva; din antroponimul Egyed – locuitorii provin din Adjud, jud. Bacău) Almaș (sat, comuna Garcina) (din magh. "almás", în trad. "locul cu meri, mereni") Baratca (sat, comuna Bărgăuani) (din magh. "barát", în trad. "călugăr") (vezi și articolul bărăție) Bașta (sat, comuna Secuieni) (din magh. "básta", "bástya", în trad. "bastion") (observație: consoana "ș" arată că denumirea nu vine de la ceangăii "sâsâiți", nici de la românescul "bastă", ci cel mai probabil de la secui) Alexandru Ciorănescu: DET, 722. Bârnadu (în ), din antroponimul Bernád Bereșești (sat dispărut, comuna Gherăești, Birăești) (din magh. "béres", în trad. "argat") Bicaz (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciorănescu: DET, 829. (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú") Bicaz Chei (comună) (magh. "Békás", din magh. "békasó", în trad. "cremene") Alexandru Ciorănescu: DET, 829. (observație: din forma arhaică /prezervată până astăzi în dialectul ceangăieasc "sâsâit"/ "bíkaszú") Ceahlău (comună) de la muntele Ceahlău, care vine din magh. "Csaholó", "Csagoló", varietate de vultur (Gypaetus barbatus) Alexandru Ciorănescu: DET, 1602. Cuejdiu (sat, comuna Garcina) (din magh. "kövesd", în trad. "pietrosu") (vezi numeroasele toponime din Transilvania "Cuieșd" "Cuiejd") Cut (sat, comuna Dumbrava Roșie) (din magh. "kút", în trad. "fântână, izvor") Dămuc (în ), din antroponimul Domonkos Fărcașa (comună) (din magh. "farkas", în trad. "lup, lupeni") Făurei (comună) (din antroponimul Forró "Faur", "Făur" + magh. "hely", în traducere "loc" = "locul lui Făur") Gherăești, Birăești (comună) (magh. "Birófalva", în trad. "satul judelui, birăului", sau de la antroponimul Biró) Grințieș (comună) (din magh. "gerinces", în trad. "creastă") Hangu (comună) din magh. hang (sunet, ecou) , mai precis forma "hangony", în trad. "loc zgomotos" sau "loc cu ecou" (pt. comparație vezi satul Hangony din Ungaria, în anul 1214 sub forma Hongun - Kiss Lajos: Dicț. etimologic al numelor geogr.) Holm (sat, comuna Pâncești) (din magh. "halom" /în maghiara veche "holm"/, în trad. "colină", "movilă") – posibil din ucraineană sau rusă "holm", în trad. "colină", "movilă") Leucușeni (azi încorporat în Săbăoani) (magh. "Lőkösfalva", "Lököszfalva", de la vechiul antroponim maghiar Lőkös – vezi toponime maghiare ca Lőkösháza /Ungaria/, Lőkös/Levkuška /Slovacia/ Oșlobeni (sat, comuna Bodești) (1. din magh. "vas" - în dialectul secuiesc "vos" - , în trad. "fier" + "láb", în trad. "parcelă" sau "poale" = "parcela fieroasă" sau "poalele (muntelui) fieros") (2. de la antroponimul Vas "puternic" + "láb", în trad. "parcelă" = "parcela lui Vas") (observație: pentru va>o vezi város>oraș, udvarhely>odorhei) Ozana „Este discutată, de asemenea, situația coexistenței pentru o perioadă îndelungată de timp a două nume pentru același curs de apă, Ozana și Neamțul. Numele Ozana, de origine maghiară, mai vechi decât Neamțul, s-a menținut doar la nivel popular, în timp ce celălalt hidronim, dat de administrație în virtutea faptului că râul trece chiar prin târgul cu acest nume, a rămas aproape exclusiv la nivel cult, neintersectându-se în uz cu denumirea populară.” Săbăoani (comună) (magh. "Szabófalva", "Satul Croitorului", "Satul Sabăului") Săcălușești (sat, comuna Agapia) (din magh. "szakálas", în trad. "bărbos") Secuieni (comună) ("satul celor din Secuime") Secuienii Noi (sat, comuna Secuieni) (în trad. "satul celor din Secuime") Tarcău (comună) (de la muntele Tarcău, din magh. "Tarkő", în trad. "piatră goală, munte gol") – alternativ (din punct de vedere fonetic aproape imposibil): de la "tărcat", “pestriț” ( N. Iordan: Nume de locuri românești din R.P.R., Ed. Academiei R.P.R. 1952) . “Tărcat” la rândul lui vine din magh. “tarka”=”pestriț” Tămășeni (comună) (de la antroponimul Tamás "Toma") Târpești (sat, comuna Petricani) de la antroponimul Törpe/Târpea, în trad. Piticu, vezi Târpești Telec (sat, comuna Bicaz) (din magh. "telek", în trad. "parcelă, lot de case") Ticoș (sat, comuna Bicaz) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini") Ticoș Floarea (sat, comuna Tașca) (din magh. "tikos, tyúkos", în trad. "locul cu găini") Verșești (sat, comuna Girov) din antroponimul magh. "Veres", în trad. "roșcovan" Pildești, Neamt (sat, comuna Cordun)

Județul Iași