Cronologia regelui Mihai este o listă de date referitoare la viața principeluiPe parcursul întregii liste, s-a folosit termenul principe/principesă în locul termenului prinț/prințesă, exceptând citatele. S-a adoptat grafia cu literă mică a titlurilor „rege”, „regină”, „regină mamă”, „principe și principesă”, excepție făcând citatele, care au fost reproduse fără orice adaptări. S-a renunțat de asemenea la apelativele „alteță regală” pentru principi și „majestate” pentru regi. Mihai al României, ultimul rege al României din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen (în două rânduri). Lista extinde articolul principal, înșiruind în ordine cronologică și grupate pe marile perioade ale vieții sale evenimente la care Mihai a participat sau care au avut influență la un moment sau altul asupra vieții sale.

Pe perioadele celor două domnii ale sale, au fost incluse și evenimente importante din cadrul actului de guvernare și vieții politice, în care regele nu a fost implicat. Un mare număr de acte poartă prin natura sistemului monarhiei constituționale antetul regelui, fără ca acesta să fi avut vreo contribuție la elaborarea lor; astfel de documente nu au fost incluse în prezenta listă.

1921-1927

Născut la 25 octombrie 1921, perioada 1921-1927 reprezintă prima copilărie a principelui Mihai. În 1925 tatăl său, principele moștenitor Carol își anunță familia că relația sa cu Elena Lupescu este serioasă, iar la sfârșitul anului rămâne în străinătate cu amanta sa. În urma actului din 4 ianuarie 1926, Mihai devine principe moștenitor. Odată cu moartea regelui Ferdinand, Mihai devine pentru prima dată regele României.

   [În sus] 1921

10 martie: Principele moștenitor Carol al României și principesa Elena a Greciei se căsătoresc la Atena, petrecându-și luna de miere la Tatoi. 25 octombrie: Mihai se naște la Castelul Foișor, de pe Domeniul Regal Sinaia. Principesa Elena este asistată de prof. dr. Louros (medicul Familiei Regale a Greciei), de doamna dr. Manicatide-Veners și de dr. Romalo (medicul personal al regelui României). Nașterea dificilă și prematură (cu o lună, conform reginei Maria) este extenuantă pentru mamă; la ea asistă și regina Maria, care îi administrează principesei Elena cloroform. Starea pruncului este descrisă prin calificativul „destul de satisfăcătoare”. 26 octombrie: În București se trag 101 de salve de tun în onoarea noului născut. 26 octombrie, ora 18: Ceremonia de înregistrare la starea civilă, în fața lui Mihail Antonescu (Ministrul justiției). Martori au fost generalul Alexandru Averescu, președintele Consiliului de Miniștri și Nicolae Mișu.

   [În sus] 1922

6 ianuarie: Familia regală sărbătorește Crăciunul, în prezența lui Mihai. 22 ianuarie: În această zi de duminică are loc botezul principelui Mihai, care nu fusese până atunci pomenit în slujbele bisericești, nefiind botezat. Ceremonia este oficiată de patriarhul Miron Cristea. Nași sunt regele Ferdinand, principesele Mignon și Elisabeta, colonelul Rasoviceanu. Opoziția boicotează manifestația, în semn de protest față de numirea guvernului Brătianu, astfel că participă doar reprezentanți ai PNL și ai armatei.; 29 ianuarie: După ce familia regală (și principele Mihai) primește o delegație de muncitori veniți să o felicite pe principesa Mignon pentru logodna cu regele Alexandru al Serbiei, principele Carol, principesa Elena și Mihai pornesc după-amiază într-o călătorie spre Grecia, pentru ca regele Constantin al Greciei, bunicul patern, să aibă ocazia de a-și vedea nepotul. 19 februarie: Carol se întoarce în România, pentru a participa la nunta surorii sale Mignon cu Alexandru al Iugoslaviei, însă soția sa și Mihai rămân în Grecia. 7 aprilie: Regina Maria face o vizită la Atena, unde Elisabeta, fiica sa cea mare este bolnavă de febră tifoidă, însă principesa Elena și fiul ei sunt sănătoși. 17 aprilie: Principele Carol merge la Atena pentru a o convinge pe soția sa să se întoarcă la București. Elena se întoarce, aducând-o cu ea pe sora ei, Irina. 15 octombrie: Încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria la Alba Iulia. 22 noiembrie: Principesa Elena călătorește din nou pentru a-și vedea familia, de această dată la Palermo, lăsându-și soțul și copilul în România.; ;

   [În sus] 1923

23 februarie: Principesa Elena se întoarce la București, unde lumea mondenă freamătă de zvonuri privind aventura lui Carol cu Elena Lupescu. 15 martie: Nicolae Iorga în jurnalul său: „” 28 martie: Este promulgată noua constituție. 17 octombrie-30 octombrie: Principele Carol și familia călătoresc la Belgrad pentru botezul principelui Petru.

   [În sus] 1924

6 ianuarie: Sărbătorile Crăciunului la București, acasă la principele Carol. Regina Maria notează în jurnal că Mihai este personajul principal. 7 ianuarie-7 februarie: Carol și Elena fiind plecați la Napoli, pentru a comemora împlinirea unui an de la moartea regelui Constantin al Greciei, Mihai a rămas în grija bonei St. John și a reginei Maria. 4 aprilie: Prima paradă la care asistă principele Mihai, probabil în cinstea unui principe japonez. 6 aprilie-7 septembrie: Regele Ferdinand și regina Maria îl iau pe Mihai într-o călătorie prin Europa de Vest. De pe la mijlocul lui august, copilul este luat de mama sa de la St. Lunaire și dus în Italia, la Sorrento.

   [În sus] 1925

29 octombrie: Ziua de naștere a reginei Maria. Cu puțin timp înainte, Carol le-a comunicat părinților că relația sa cu Elena Lupescu este serioasă. 20 noiembrie: Moare regina Alexandra a Marii Britanii. 27 noiembrie- 4 decembrie: Principele Carol participă la înmormântarea reginei. Petrece săptămâna cu familia regală britanică și cu sora sa Ileana, care se afla în Anglia la internat. Carol o sună pe Ileana că nu va călători cu ea înapoi în țară, pentru sărbătorile de Crăciun. În schimb pleacă la Paris, unde se întâlnește cu Elena Lupescu. 21 decembrie: Principesa Elena primește o scrisoare bătută la mașină, datată 12 decembrie. Sunt atașate și două scrisori pentru regele Ferdinand și regina Maria în care îi anunță că renunță la tron. 28 decembrie: Principele moștenitor Carol semnează la Milano un act adus de Costică Hiott: „Declar prin aceasta că renunț în mod irevocabil la toate drepturile, titlurile și prerogativele de care, în virtutea Constituției și a Statutului Familiei Regale, m-am bucurat până azi ca Principe Moștenitor al României și ca membru al Familiei Domnitoare. Renunț totdeodată la drepturile ce mi-ar reveni prin legile țării asupra fiului meu și a averii sale. Mai declar că nu voi avea nici o pretenție asupra drepturilor la care am renunțat de bună voie și din propria mea inițiativă și mă angajez, pentru binele tuturor, să nu mă întorc în țară timp de zece ani, iar după expirarea acestui termen să nu mă întorc fără autorizația Suveranului.” 31 decembrie: Ferdinand întrunește Consiliul de Coroană; acordă în prealabil audiențe individuale unor participanți, cu scopul de a-i convinge să susțină hotărârea sa. Sunt prezenți Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Averescu, Constantin Prezan, Alexandru Vaida-Voievod, patriarhul Miron Costin, Gheorghe Buzdugan și alții. Regele Ferdinand este decis să accepte renunțarea fiului său, făcând clar de la începutul ședinței că acest Consiliu este Convocat pentru a-l ajuta să ducă la îndeplinire hotărârea sa. Maniu cere să se amâne hotărârea. Nicolae Iorga îl apără pe Carol și invocă precedentele istorice ale regențelor, „dezastruoase pentru țară și dinastie”. Alexandru Averescu declară că renunțarea trebuia acceptată încă din 1918 și că principele Carol ar trebui decăzut din drepturile de tată. După terminarea ședinței și ieșirea regelui, Maniu afirmă că s-a așezat „prima piatră la edificiul Republicii” și că Mihai nu va domni niciodată. La capătul ședinței, s-a dat următorul comunicat: „A.S.R. Principele Carol, Moștenitorul Tronului comunicând în scris M.S. Regelui renunțarea sa irevocabilă la succesiunea Tronului și la toate prerogativele ce decurgeau din această calitate și din aceea de membru al Familiei Regale, M.S. Regele s-a văzut nevoit să primească această renunțare și să convoace pentru azi 31 decembrie 1925 la Castelul Peleș un Consiliu de Coroană. În acest Consiliu, M.S. Regele a comunicat înalta sa hotărâre și a făcut apel la toți fruntașii țării prezenți, de a-l ajuta în executarea ei și la proclamarea A.S.R. Principelui Mihai ca moștenitor al Tronului. În acest scop, în urma asigurărilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată pentru luni, 4 ianuarie 1926.”

   [În sus] 1926

4 ianuarie: Actul de la 4 ianuarie. 11 ianuarie: Codicilul la testamentul regelui Ferdinand. Mihai moștenește direct de la bunicul său părțile imobile care îi reveneau anterior principelui Carol. iulie: Principele moștenitor este mușcat la Sinaia de un câine turbat. 16 octombrie: Nicolae Iorga în vizită la principesa Elena. Savantul îi dăruiește principelui două icoane.

   [În sus] 1927

ianuarie: Principele moștenitor și mama sa pleacă în Elveția. 5 martie: În timpul călătoriei sale în Italia, Iorga notează: „Prințul Mihai e aici, găzduit la Palatul Regal”. 6 martie: Iorga îl conduce pe principele moștenitor la gară. Întrebat de savant ce să spună acasă, principele răspunde: „să spui că sunt cuminte”. 20 iulie: Ferdinand moare în timpul nopții.

1927-1930

thumb|300px|Regina Maria (în doliu), regele Mihai și principesa Elena

Întrucât este un minor, atribuțiile regale și tutela copilului sunt asigurate de regența regală. Copilul este crescut de mama sa, principesa Elena, locuind în vila de la Șosea cunoscută și drept Palatul Kiseleff. Carol, aflat în Franța, speculează situația internă și tatonează terenul în vederea unei reîntoarceri. Politicianul Ionel Brătianu, artizanul și garantul îndepărtării de la succesiunea tronului al lui Carol moare, fiind înlocuit în funcția de premier de Vintilă Brătianu. În 1928, guvernul Brătianu cade, fiind înlocuit de Guvernul Iuliu Maniu.

   [În sus] 1927

20 iulie: Începe prima domnie a regelui Mihai. 22 iulie: Sunt publicate în Monitorul Oficial testamentul regelui Ferdinand și codicilul la testament. 25 iulie: Regența dă o proclamație. 31 iulie: Principele Carol publică o declarație în Le matin, în care făcând referire la amenințările revizioniste ale Uniunii Sovietice și Ungariei afirmă că are „dreptul și datoria” de a apăra moștenirea fiului său. 17 august: N. Iorga notează în jurnal că regentul Gheorghe Buzdugan ar fi în conflict cu „faimoasa și incorigibila aroganță a lui I. Brătianu”, care l-a numit pe Bebe Brătianu subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri și că regina Maria ar dori un rol activ în guvernare. 29 august: Regele Mihai este la Mamaia, la palatul regal de acolo (de fapt o vilă). În acest an începe să conducă autoturisme. 24 noiembrie: Ionel Brătianu moare în urma unei infecții agresive, funcția de președinte al Consiliului de Miniștri și de conducător al Partidului Național Liberal fiind preluată de fratele său, Vintilă Brătianu. 30 decembrie: Iorga menționează un interviu dat de Iuliu Maniu în Petit Parisien, în care liderul transilvănean afirmă că dacă regența nu îi face dreptate, poate lua în considerare republica sau varianta reîntoarcerii principelui Carol.

   [În sus] 1928

1 ianuarie: Principesa Elena declară că acceptă divorțul de Carol, peste câteva luni. mai: Apare un reportaj scris de redacție despre rege, în revista Albina.Albina, Anul XXVII, nr. 5, pp 196-198 6 mai: Congresul general al PNȚ desfășurat la Alba Iulia cere regenței demiterea guvernului liberal. 10 noiembrie: Guvernul Vintilă Brătianu își depune demisia și regența numește pe Iuliu Maniu în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri. 12 decembrie-19 decembrie: Alegeri parlamentare în urma cărora PNȚ dobândește majoritatea.

   [În sus] 1929

3 februarie: Sunt arestați șase comuniști care au dat jos un tablou al familiei regale la Sala Constructor.