Leorda (în trecut, Costinești) este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Belcea, Costinești, Dolina, Leorda (reședința) și Mitoc.
Cadru geografic Din punct de vedere geomorfologic, comuna se află în subunitatea Podișul Sucevei, a Podișului Moldovei în partea de vest. Din punct de vedere al infrastructurii, în comună se află Gara Leorda (pe unde trec opt trenuri). Hidrografia este reprezentată de către râul Sitna și de afluentul său Curmătura (care tranversează satul Leorda). Relieful se caracterizează prin prezența unor culmi deluroase prelungi, cu orientare generală nord-sud. Solul este compus din soluri brune podzolite și marnă, exceptând niște văi unde există fâșii de cernoziomuri levigate. Comuna este situată într-o importanță zonă cerealieră, fiind un loc bun pentru diferite activități specifice zonei: agricultura, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor, fiind vecină la nord-vest cu comuna , la nord cu comuna , la sud cu comuna , la sud-vest cu orașul Bucecea, iar la vest cu comuna ;
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Leorda se ridică la 2.236 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.181 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,71%), iar pentru 9,88% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,25%), cu o minoritate de penticostali (2,42%), iar pentru 10,2% nu se cunoaște apartenența confesională.
Istoric La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Costinești, făcea parte din plasa Târgul a județului Botoșani și era formată din satele Belcea, Costinești, Dolina, Găureana și Leorda, având 1465 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și două școli mixte. Una dintre ele era frecvenatată de 30 de elevi și 8 fete, iar cealaltă de 27 de elevi și 4 fete. În 1925, comuna a primit denumirea de Leorda (după noua reședință), fiind arondată plășii Bucecea a aceluiași județ, cu 2950 de locuitori (având în plus și satul Cotrăgnei). În 1931, îi s-a arondat și satul Popeni.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Botoșani din regiunea Botoșani, apoi (după 1952) din regiunea Iași și (după 1956) din regiunea Suceava. Între timp, satele Găureana a dispărut, iar în 1968, comuna a revenit la județul Botoșani, reînființat, satul Cotârgaci fiind transferat la comuna Roma, iar satul Popeni la comuna Brăești;
Monumente istorice În comuna Leorda există situl arheologic de la Leorda împreună cu așezări din sec. XV, XVII (epoca medievală), sec. IV - V (epoca migrațiilor) dar și Latène incluse pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani;
Politică și administrație Comuna Leorda este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Personalități Romulus Sevastos (1867-1926), geolog, născut în satul Costinești„Sevastos Romulus (1967-1926) Geolog” în Ionel Maftei, Personalități ieșene: Omagiu, vol. 2, Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Iași, 1975, p. 243-244.
Note
Vezi și Gara Leorda Dorohoi - Șaua Bucecei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Leorda