L.A. Noire (pronunțat ) este un joc video neo noir, dezvoltat de Team Bondi și publicat de Rockstar Games. A fost lansat în 2011, pentru PlayStation 3, Xbox 360 și Microsoft Windows. Acțiunea are loc în Los Angeles, în anul 1947, și urmărește povestea lui Cole Phelps, un detectiv LAPD care încearcă să rezolve mai multe cazuri, trecând pe la cinci departamente diferite, dar curând își gășește viața personală în declin după ce devine implicat într-un caz care are legătură cu trecutul său ca un membru al United States Marine Corps în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; povestea jocului îl urmărește puțin și pe Jack Kelso, un fost membru al unității lui Phelps în război. Jucătorul trebuie să investigheze locul crimei pentru indicii și să interogheze suspecții, de acest lucru depinzând succesul cazului.

Jocul aduce aminte de elementele de film noir, filme stilistice, populare în anii '40 și '50 pentru stilul vizual și subiecte similare, caracterizate prin crime și ambiguitate morală. Pentru cazurile din joc s-au folosit ca sursă de inspirație crime din viața reală, bazate pe ceea ce s-a vehiculat în presa din Los Angeles în 1947. Jocul este color, dar în onoarea acelor filme, poți alege opțiunea de a-l juca în alb-negru. Numeroase cazuri din acest joc aduc aminte de filmele The Naked City, Chinatown, Incoruptibilii, Dulcele sărut al Daliei și L.A. Confidential.

L.A. Noire folosește tehnologia motion capture, criticii apreciind mimica realistică a fețelor. Motion capture-ul funcționează cu ajutorul unor actori, care au fost înregistrați de 32 de camere, amplasate în toate unghiurile posibile, pentru a crea o expresie foarte realistică a feței. Această tehnologie se află la baza mecanicii jocului, deoarece jucătorul trebuie să decidă dacă suspectul minte sau spune adevărul. După lansare, jocul a primit laude pentru scenariu, dar și pentru tehnologia animației faciale. L.A. Noire a fost primul joc video arătat la Festivalul de Film de la Tribeca. Până în februarie 2012, atât versiunea de pe console, cât și cea de pe PC, au vândut împreună aproximativ 5 milioane de copii.

Gameplay L.A. Noire este un joc video neo-noir, polițist, jucat din perspectiva persoanei a III-a. Jucătorii rezolvă cazuri—scenarii lineare cu obiective fixe— pentru a putea progresa în joc. Jocul are și un mod open-world în care te poți plimba liber și poți rezolva activități opționale. Lumea este bazată pe Los Angeles-ul din anii '40, mediul fiind modelat asemănător acelor vremuri.

Jocul are loc în Los Angeles, în anul 1947. Jucătorul își asumă rolul lui Cole Phelps, ofițer la Departamentul de Poliție din Los Angeles. Jocul începe cu Phelps ca polițist în uniformă, după care continuă cu avansarea lui la următoarele patru departamente: Trafic, Omucideri, Moravuri și Incendieri. Fiecare nou departament îi va da lui Phelps un nou partener, care îl va ajuta la cazurile din cadrul respectivului departament. După terminarea fiecărui caz, jucătorul va primi o notă de la 1 la 5 stele, bazată pe performanța interogării și căutării indiciilor. În unele cazuri, jucătorul poate găsi ziare. Pe lângă faptul că acolo se poate citi povestea cazului, ziarul conține și un filmuleț despre caz sau despre retrospectiva războiului, din memoriile lui Phelps. Aproape de finalul jocului, jucătorul își asumă controlul lui Jack Kelso. care devine jucătorul-personaj pentru restul jocului; cu toate că diferit la înfățișare și personalitate, este controlat la fel ca și Phelps.

left|thumb|250px|Când suspecții și martorii sunt interogați, jucătorul are opțiunea de a-i crede, de a se îndoi de ei sau de a-i acuza că mint. Jocul conține elemente de urmăriri, bătăi, interogări și schimburi de focuri. Jucătorul se poate lupta corp-la-corp cu inamicii, poate fugi sau sări și poate folosi vehicule pentru a naviga prin oraș. În luptă, poate ținti și se poate feri după clădiri. Dacă jucătorul va fi rănit, viața va scădea, dar se va regenera în timp, dacă acesta nu va mai fi atins. Armele pot fi folosite în circumstanțe propice, precum într-un schimb de focuri. La conducerea vehiculelor, caracterul îl poate ruga pe partenerul său să conducă, iar acesta să sară peste călătorie, sau îl poate întreba de direcții. Jucătorii pot lua parte și la 40 de cazuri opționale, numite „Crimele străzii”, independente de povestea jocului.

Suspecții și martorii pot fi interogați pentru informații, iar după ce aceștia răspund, jucătorului i se dă opțiunea de a-i crede, de a se îndoi de ei, sau de a considera că mint. Dacă jucătorul alege ultima dintre opțiuni, trebuie să aducă dovezi. Odată aduși la secție, jucătorul îi poate acuza de crimă, însă acuzarea suspectului greșit afectează nota finală a cazului. Există și opțiunea de a sări peste o secvență dacă jucătorul greșește de trei ori. Există și un mod free roam, numit „The Streets of L.A.”, care este deblocat după ce fiecare birou este completat, cu excepția celui de Patrulare. În acest mod, jucătorul și partenerul său pot patrula străzile orașului Los Angeles. Jucătorul poate rejuca Crimele străzii, poate găsi Pelicule de film, poate descoperi Obiective, poate colecta Vehicule ascunse, poate găsi Insigne sau poate, pur și simplu, să se plimbe prin oraș și să asculte radioul.

Povestea

Povestea începe cu ofițerul Cole Phelps (Aaron Staton), veteran al United States Marine Corps, decorat pentru Campania din Pacific, la divizia 7 de patrulare Wilshire, acesta fiind membru nou al departamentului de poliție din Los Angeles, California, în anul 1947. El rezolvă cu succes o crimă, alături de partenerul său, ofițerul Ralph Dunn (Rodney Scott). Marea parte a jocului este reprezentată de promovarea lui Phelps în diferite departamente ale poliției, dar și de decăderea carierei și mariajului său după ce este descoperită relația acestuia cu cântăreața germană Elsa Lichtmann (Erika Heynatz).

Când un fost coleg din Marină al lui Phelps este găsit mort, Phelps descoperă că mulți dintre foștii săi colegi au fost omorâți în același fel. După întâlnirea cu un fost camarad, Jack Kelso (Gil McKinney), el realizează că o mare parte din unitatea din care făcea parte se droga cu morfină, substanță furată de pe SS Coolridge, vas care a transportat unitatea înapoi la Los Angeles, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Oamenii erau uciși de mafioți care lucrau pentru Mickey Cohen (Patrick Fischler), cel care controla piața drogurilor din acel timp.

După mai multe investigații, Phelps și Kelso descoperă că banii vânduți pe morfină au fost introduși într-un program numit „The Suburban Redevelopment Fund”. Înșelătoria, condusă de Leland Monroe (John Noble), avea implicați afaceriști locali, demnitari și chiar șeriful poliției din Los Angeles. Este implicat și un psihiatru, numit Harlan Fontaine (Peter Blomquist) și un membru al unității lui Kelso și Phelps, Courtney Sheldon (Chad Todhunter), care este ucis mai târziu de Fontaine. După un schimb de focuri la casa lui Monroe, Kelso descoperă că un polițist de la Incendieri a răpit-o pe Elsa Lichtmann. Polițistul se dezvăluie a fi Ira Hogeboom, fost operator de aruncător de flăcări, care suferea de SSPT și schizofrenie. Acest personaj a ucis, din neatenție, mai mulți civili, care se credeau a fi inamici, la ordinele lui Phelps, în timpul Operațiunii Iceberg. Hogeboom era manipulat de Fontaine să dea foc la casele a căror locuitori refuzau să ofere bani pentru Suburban Redevelopment Fund. Cu toate aceste, Hogeboom înnebunește după ce incendiază o casă în care se afla o întreagă familie.

La tunelurile de lângă râul Los Angeles, în timp ce încearcă să o salveze pe Elsa, Phelps și Kelso trebuie să treacă peste polițiști corupți, care încearcă să-i oprească din scoaterea la iveală a înșelătoriei cu Suburban Redevelopment Fund. În afara tunelurilor, Phelps este ajutat de un asistent, care îl împiedică pe șeriful corupt să mai trimită patrule după el, și încheie un târg în care este de acord să-i toarne pe conspiratorii înșelătoriei Suburban. Kelso îl omoară pe Hogeboom pentru a-i curma suferințele bolii, iar el și Phelps reușesc să o găsească pe Elsa și să o salveze. În cele din urmă, nivelul apei din acele tuneluri începe să crească datorită unei ploi torențiale, iar Phelps este nevoit să se sacrifice și să rămână ultimul; este purtat de curent și se îneacă, înainte ca Kelso să-l mai poată ajuta.

Jocul se termină odată cu înmormântarea lui Phelps. În timpul acestei înmormântări, se află că Leland Monroe și Harlan Fontaine au fost aduși în fața justiției, dar restul conspiratorilor de la Suburban Redevelopment Fund au scăpat, aparent, de pedeapsă, deoarece și ei sunt prezenți la înmormântarea lui Phelps, prezentându-și condoleanțele în memoria polițistului. Elsa este dezgustată și pleacă în timp ce aceștia vorbesc.

Într-o scenă retrospectivă, Kelso, Sheldon și ceilalți colegi din Marină sunt arătați cum găsesc o rezervă de morfină pe vasul care îi duce acasă. Sheldon încearcă să-i convingă pe ceilalți să ia morfina și să o vândă pentru a face profit. Cu toate acestea, Kelso refuză, spunând că își va pierde respectul pentru ei dacă vor face asta. Ei sustrag, însă, drogurile, după care începe acțiunea jocului.

Dezvoltare

right|thumb|250px|Logo-ul original (sus) și cel final (jos) al jocului. Cel original a fost creat de Team Bondi, dar Rockstar a revenit asupra acestui lucru și l-a reproiectat. Team Bondi a început să lucreze la L.A. Noire după fondarea lor din 2004. Inițial, jocul trebuia să fie publicat de Sony Computer Entertainment, dar, în septembrie 2006, drepturile de publicare le-au fost înmânate celor de la Rockstar Games. Cu toate că Team Bondi a supravegheat dezvoltarea jocului, munca a fost realizată de Team Bondi și alte câteva studiouri Rockstar de pe glob. Față de alte jocuri Rockstar, care au motorul grafic Rockstar Advanced Game Engine, L.A. Noire folosește un motor modificat, care îmbină o tehnologie pentru mimica feței și una pentru animație. Jocul este primul care folosește tehnologia motion capture a celor de la Depth Analysis, denumită MotionScan. Motion capture-ul funcționează cu ajutorul unor actori, care au fost înregistrați de 32 de camere, amplasate în toate unghiurile posibile, pentru a crea o expresie foarte realistică a feței. Tehnologia se află la baza jocului, deoarece jucătorul trebuie să-și dea seama dacă suspectul minte sau spune adevărul. Estimările analiștilor în legătură cu dezvoltarea jocului și bugetul acestuia sunt de peste 50 de milioane $, ceea ce ar însemna că este unul dintre cele mai scumpe jocuri făcute vreodată.

Acțiunea jocului se petrece în 1947, în Los Angeles, iar mediul ambiental a fost modelat asemănător acelor vremuri. Pentru a face asta, dezvoltatorii au folosit fotografii aeriene, făcute de fotograful Robert Spence. Echipa a folosit fotografiile și pentru a crea structura traficului, rutele de autobuz, dar și pentru locațiile și înfățișările diferitelor clădiri. În timp ce studioul s-a străduit să creeze un model asemănător Los Angeles-ului din 1947, acesta a câștigat și o licență prin care avea voie să folosească platoul filmului lui D. W. Griffith, Intoleranță; platoul a fost demontat, de fapt, în 1919, la trei ani după lansarea filmului.

După o audiție secretă, Aaron Staton și Gil McKinney au fost aleși să-i joace pe Cole Phelps, respectiv Jack Kelso. Mare parte din activitatea lor a fost înregistrată cu ajutorul tehnologiei motion capture.