Tărlungeni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Distanța între reședința de județ Brașov și Tărlungeni este de 17 km. Distanță Accesat pe 10 februarie 2013

Așezare

Se învecinează cu teritoriile administrative ale municipiului Brașov, municipiului Săcele și comunelor Prejmer, Hărman, Budila și Vama Buzăului. Satul Tărlungeni este situat în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaș, la o distanță de zece kilometri de Brașov și este străbătuta de apele pârâului Tărlung.

Istoria localității Originea numelui provine de la râul Tărlung, care traversează partea de vest a comunei. Prima mențiune documentară datează din luna noiembrie ziua 4, anul 1484, când s-a încheiat în orașul Brașov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer împotriva satului Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru soluționarea acestei probleme s-a deplasat la fața locului voievodul Transilvaniei, Ștefan Báthory de Ecsed, împreună cu judele Brașovului și, în fața tuturor locuitorilor din Tărlungeni și Prejmer, s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să se scurgă și pe hotarul satului Tărlungeni pentru adăparea vitelor și pentru mori, iar restul apei să rămână în albia veche.

Prima atestare documentară a râului Tărlung datează din anul 1211 sub forma Tortillou. În anul 1236 este atestat sub forma Tartlaud. Regele Andrei al II-lea al Ungariei a permis cavalerilor teutoni să se așeze într-un perimetru militarizat din Țara Bârsei. Permisiunea a fost revocată în anul 1225, în teritoriul respectiv fiind așezați sași.

Sub aspect administrativ satul a apaținut din secolul al XV-lea de comitatul Alba, nedezlipindu-se de domnii feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături bănești, zălogește orașului Brașov în schimbul unor noi împrumuturi, cele șapte sate săcelene, din care făcea parte și Tărlungeni, împreună cu Apața și Crisbav și care aparțineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Brașovului, castelanul Branului administrează satele zălogite mai departe, încasând dări și dijme. În anul 1650 principele Ardealului, Gheorghe Rákóczi al II-lea cedează Brașovului definitiv cetatea Branului cu cele șapte sate săcelene până în anul 1784, când împăratul Iosif al II-lea desființează districtul Brașovului, iar comunele din S-V trec la județul Făgăraș, iar comunele din restul districtului printre care și Tărlungeniul, trec la județul Trei Scaune, pentru ca șase ani mai târziu, adică in 1790, să revină la forma de district Brașov, în care se găsea și satul Tărlungeni. În anul 1850 districtul Brașov desființându-se, localitatea a fost alipită la districtul Sibiu. În anul 1854 Tărlungeni, trece din nou la districtul Brașov, care are o prefectură cu zece preturi, din care una la Săcele. Din anul 1876 satul a aparținut de comitatul Brașov, care avea trei preturi, formă care se menține până în anul 1925, când se formează cinci plăși, plasa Săcele având șapte comune. Prin legea admnistrativă din 1930 județul Brașov se împarte în trei plăși, dintre care una era plasa Săcele cu 16 comune, printre care și comuna Tărlungeni. În anul 1932 plasa Săcele se mărește prin desființarea plăsii Buzăului; împărțirea nefiind practică, anul următor se desființează, revenindu-se la forma veche cu 7 comune.

Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de țărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în localitate. Satul făcea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, orașului Brașov, cu condiția ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, țăranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetății, fiind obligați să facă numai serviciul militar.

În 1850, dintre cei 2.813 de locuitori, 1.700 erau maghiari, 1.109 români și 4 evrei. Din punct de vedere religios, 1.659 erau evanghelici, 1.109 ortodocși, 41 romano-catolici și 4 mozaici.

În 2002 populația satului Tărlungeni era de 3.258 locuitori, dintre care 1.489 români, 1.279 maghiari, 481 țigani și 7 din alte etnii.

Evenimente notabile din istoria localității Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 și 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii și inundații. În anul 1740 a fost inundația cea mai mare a râului Tărlung, când strada Racheților, azi strada Tărlungului, a fost luată de apă, precum și prima clădire a școlii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de mare, încât a nimicit jumătate din sat.

În timpul revoluției din 1848 au luat parte 126 de țărani în luptele din valea Bârsei. De asemenea, locuitorii comunei au participat în cele patru sate la ridicarea de monumente în cinstea eroilor căzuți la datorie.

Condiții fizico-geografice Complexul depresionar al Bârsei, în care este așezata și această localitate, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut într-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munți. Acest fapt a făcut ca în unele părți, depresiunea Bârsei să capete și un aspect mai neted, de câmpie. Această zonă de câmpie se întinde pe o distanță apreciabilă în jurul Carpaților de curbură. O parte a acestei câmpii o constituie și câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic și relieful satului Tărlungeni.

În relieful satului Tărlungeni se disting două aspecte: în partea sudică este o zonă de contact dintre câmpia piemontană și masa orogenică. Satul este așezat tocmai în această arie geografică de legătură, delimitată în mod evident de râul Tărlung. Această zonă de contact dintre câmpie și munte, care nu depășește 700 m înălțime, este formată din roci care nu rezistă prea mult agenților externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cât ne îndepărtăm de această zonă, relieful devine mai neted și mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare ușoară și o altitudine medie de 600 m (între 640 m și 520 m) - aceasta este a doua formă de relief ce caracterizează geografic comuna Tărlungeni.

În zona de câmpie formată din depunerea mai multor generații din conuri de dejecție, apa se găsește la o adâncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile. În localitate, care este așezată în zona de contact a câmpiei cu muntele, apa este la o adâncime mai mică.

Tipuri de soluri Solurile existente pe teritoriul satului Tărlungeni se pot grupa în patru unități de sol și anume: sol brun de pădure - cu textura luto-nisipoasă, cu adâncimea orizontului A de circa 25 cm, Ph 6.30, humus între 6.20-4.90%, adâncimea apei freatice peste 5 m sol brun de pădure - slab pozdolit, pseudogleizat, textura luto-nisipoasă, adâncimea orizontului A de circa 25 cm, humus între 4.07-1.40%, apa freatică la peste 5 m adâncime, ocupă partea nordică a teritoriului sol brun-gălbui - cu textura luto-nisipoasă, orizontul A de 20 cm, humus între 5.37-1.77%, reacția slab-acidă, Ph-ul fiind 6, cu apa freatică la peste 5 m adâncime, ocupă partea superioară a dealului Tărlungeni sol cu schelet de gresii marmoase cu textura lutoasă, orizontul A de 15 cm, ocupând pante mai mari ale teritoriului.

Clima Clima este în general umedă și rece, temperatura medie anuală fiind de 7.8 °C iar nivelul precipitațiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzută în luna februarie (-27 °C), și ridicată în luna august (+32.7 °C). Precipitațiile minime în luna februarie - 29.6 mm, și maxime în iunie - 124.8 mm. Grosimea stratului de zăpadă a variat între 3 și 33 cm. Cel mai timpuriu îngheț este la 21 septembrie și cel mai târziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna și destul de târziu primăvara ca rezultat al curenților reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest.

Resurse ale subsolului Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție.

Evoluția numerică a populației În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990:

Prima perioadă este marcată de cele două ocupații de bază: cultivarea terenului și creșterea animalelor, cu câteva activități secundare acestora și care denotă o stabilitate a populației în zonă, cu o creștere demografică constantă.

În a doua perioadă, cea colectivistă, prin pierderea dreptului de proprietate asupra terenului, se constată o migrare masivă a populației către zonele urbane ale județului și chiar ale țării. Este perioada cea mai dificilă, când generațiile tinere se pregătesc numai pentru industrie, cu intenția stabiliri domiciliului în orașe, iar în Tărlungeni se înregistrează o scădere treptată a populației cu domiciliul stabil.

În a treia perioadă prin dezvoltarea unor înteprinderi mici și mijloci și reconstituirea dreptului de proprietate, se constată un fenomen invers. Muncitorii nu mai fac naveta din sat spre orașe, ci invers, o serie de muncitori din Brașov sau Săcele făcând naveta spre sat.

Economia Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial.

Instituții financiar-bancare Pe raza localității își desfășoară activitatea o singură instituție financiar-bancară, și anume, exista doar un bancomat BCR.

Construcții

Principalele materiale de construcții folosite sunt: cărămida, bolțarii și lemnul. Ca regim de înălțime marea majoritate a caselor sunt construite cu parter, iar cu un etaj, aproximativ 20. Ponderea locuințelor realizate din materiale durabile este de aproximativ 70%. Marea majoritate a caselor sunt construite înainte de 1970, iar ponderea celor construite după 1970 este următoarea: 1970-1989 este de 10% 1990-1994 este de 70% 1995-1999 este de 20%

Agroturism În anul 1992, prin grija comisiei agroturismului montan, au fost inventariate și atestate o serie de locuințe din Tărlungeni care ar putea să intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodării care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest față de posibilitățile reale. Important este ca aceste gospodării sau această modalitate de turism posibil să fie cunoscută în țară sau peste hotare.

Comunicații S-a dat în folosință centrala telefonică automată modernă cu fire optice care să asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonați. Cea mai apropiată stație CFR este la 15 km Distanța față de orașul Brașov de 12 km. Lungimea șoselelor este de 40 km, dintre care asfaltate 7 km.

Agricultura Înainte de 1989 era în totalitate cooperativizată, pe teritoriul comunei desfășurându-se activitatea C.A.P. Tărlungeni.

Zootehnia 150px|thumb|right|1826 - Danga pentru vitele din Tărlungeni Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea.

Pășuni și fânețe