Alexandru Potcoavă

Alexandru Potcoavă () a fost domn al Moldovei pentru o lună, în perioada 9 februarie - 12/13 martie 1578Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 722. A fost frate atât de mamă, cât și de tată al lui Ioan Potcoavă, astfel a rămas cunoscut cu aceași poreclă (di simil cognomen): PotcoavăAndrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești, II, București, p. 177.

Domnie

Alexandru Potcoavă, însoțit de o oștire alcătuită din 2.000 de cazaci zaporojeni, în frunte cu hatmanul Șah, a pătruns în Moldova la 3 februarie 1578 și, învingând bulucurile otomane comandate de Daud, beiul de Silistra, l-a alungat de la domnie pe Petru Șchiopul (care s-a refugiat în Țara Românească) și, la 9 februarie 1578, a ocupat palatul domnesc din Iași preluând și sceptrul voievodal.Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei..., p. 211

Trupele otomane conduse de Daud beiul de Silistra, la care s-au adăugat după 26 februarie 1578, 400 de călăreți și 600 de pușcași din TransilvaniaEudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, XI, București, p. 36-37, nota 12A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești, II, București, p. 155, l-au silit pe Alexandru Vodă Potcoavă să se închidă între zidurile Curții domnești din Iași, care la acea epocă era puternic fortificatăAlexandru Andronic, Curtea domnească din Iași — reședință voievodală (sec. XV-XVII), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași, XVIII (1981), p. 543-549. Înainte de 22 februarie 1578, în sprijinul asediului a venit și Petru Șchiopul, cu ajutoare din Țara RomâneascăDocumente privind istoria României, A, XVI 1-3. p. 92-93. Astfel, Grigore Ureche consemna: Pătru vodă, de sârgu au strânsu oastea turcească și muntenească și ungurească, au încunjurat pe Alixandru în curte în Iași și au bătut prejur curte, din câșlegi până la miiaze păresemi. După un asediu de aproape patru săptămâni, cetatea a rămas fără praf de pușcă și alimente.

În noaptea de 12 spre 13 martie 1578, la orele 4, Alexandru Vodă Potcoavă cu oamenii săi au ieșit din cetate, printr-o ușă mică, și au trecut lacul înghețat îndreptându-se spre pădurea Bârnovei. Asediatorii, însă, i-au observat, i-au urmărit, i-au înconjurat și i-au învins la iezerul Ciorbeștilor, lângă satul Miroslava. Cei care au reușit să scape, fugind prin pădure, au fost vânați sau aduși legați. Printre prizonieri s-a aflat și Alexandru Potcoavă și alți 20 de boieri sau fruntași care l-au susținut.Dinu C. Giurescu, Ion vodă cel Viteaz, ed. a II-a, București, 1966, p. 105-107Istoriceskie sviazi, I, p. 152Gheorghe David, Petru Șchiopul, p. 98-99

Oastea lui Daud bei a mai rămas la Iași, încă două zile, 13 și 14 martie 1578, pentru a aduna, după obiceiul turcesc capetele celor învinși și executați.Istoriceskie sviazi, I, p. 153, 177

La 25 martie 1578 se știa la Constantinopol că Alexandru Potcoavă a fost prinsEudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, XI, București, p. 611, dar felul cum a murit nu este cunoscut cu certitudine. Se presupune că a murit pe drumul către Constantinopol, în urma unei răni provocate de o lovitură la cap, în noaptea în care a încercat să părăsescă Iașul. Cert este că nu se afla printre cei peste o sută oameni ai săi care au fost prezentați sultanului Murad al III-lea, înainte de 15 aprilie 1578, și mai apoi trimiși la galere.Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, XI, București, p. 37

Note

Vezi și

Lista domnilor Moldovei

Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010

Categorie:Decese în 1578 Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei Categorie:Români din secolul al XIV-lea