Șuțești (în trecut, și Șuța) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Mihail Kogălniceanu și Șuțești (reședința).

Așezare Comuna se află în partea central-vestică a județului, pe malul drept al râului Buzău. Este străbătută de drumul național DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat și care, în satul Șuțești, se intersectează cu drumul județean DJ221, ce leagă comuna spre sud de Ianca (unde se termină în DN2B) și spre est de Râmnicelu, , Romanu și Cazasu (unde se termină în același DN22).

Comuna se învecinează cu orașul Ianca și comunele Grădiștea, Racovița, Râmnicelu, Gemenele și Mircea Vodă.

Satul de reședință are un plan cu străzi în semicerc, care pornesc și ajung la pădurea Șuțești, aflată în lunca râului Buzău.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șuțești se ridică la 3.945 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.428 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (57,01%), cu o minoritate de romi (34,78%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,08%), iar pentru 8,52% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Șuțești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Istorie

Printre primele mărturii care atestă viețuirea umană, pe teritoriul comunei Șuțeșt, este descoperirea numismatică din anul 1977, când doi locuitori au descoperit o monedă din bronz din perioada împăratului bizantin Justinian I (518-527 d.Hr.), aceasta fiind a doua monedă ca vechime, descoperită în județul Brăila.

Denumirea comunei vine de la familia Șuțu, care a devenit proprietara moșiei, la începutul secolului XIX. Comuna a fost înființată în anii 1830, de către prințul Costache Șuțu, cu locuitori veniți din comunele Racoviță, Maraloiu și Hoinari, precum și din clăcașii locali.

Comuna a fost înființată prin legea comunală din 1864, în plasa Vădeni a județului Brăila, având în compunere satele Șuțești, Constantinești și Menda, având în total 378 de case, 379 de familii și o biserică.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din Plasa Ianca a județului Brăila și era formată din satele Șuțești, Constantinești, Oancea, Sasu, Găgulești, Grigorești și Irimești, având o populație totală de 3036 de locuitori (dintre care 2054 în satul de reședință). În comună funcționau o moară cu aburi, o școală, înființată în 1845 și o biserică ridicată de familia Șuțu, în care se afla mormântul marelui logofăt Constantin Șuțu.

În 1925, comuna avea în componență satele Constantinești, Șuțești și cătunul Friguroasa. Cu cei 2303 locuitori ai ei, ea făcea parte din aceeași plasă. În 1931, satul Constantinești a fost redenumit Mihail Kogălniceanu.

În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Filimon Sârbu din regiunea Galați, iar în 1968 a revenit județului Brăila, în forma sa actuală.

Monumente istorice Trei obiective din comuna Șuțești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local: unul clasificat ca sit arheologic, unul ca monument de arhitectură și unul ca monument funerar sau memorial.

Situl arheologic se află în punctul „Popina”, aflat la nord-vest de sat, lângă DN22, unde s-a descoperit o așezare datând din perioada Halstatt și atribuită culturii Basarabi. Monumentul de arhitectură este Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, datând din 1842 și aflată în centrul satului Șuțești. În același sat, în fața școlii, se află și monumentul memorial ridicat în 1910, în formă de obelisc, ce comemorează eroii Războiului de Independență al României.

Personalități născute aici Neagu Bratu (n. 1935), sportiv la tir; Gabriel Bosoi (n. 1987), fotbalist.

Bibliografie suplimentară Prof. Vasile Orzaru, Silviu Roșioru,Cosmin Roșioru, Șuțești, un sat cu rădăcini adânci în istorie Prof. Luminița Nicoară, Șuțești. Jocurile populare,tradiții și evoluții de la trecut la prezent evoluție de la trecut în prezent

Note

Vezi și Lunca Buzăului (arie de protecție specială avifaunistică) Lunca Buzăului (sit de importanță comunitară)

Șuțești