Haralambie Botescu () a fost un medic român, medic militar, om politic și administrator public, implicat în organizarea sanitară a Bucureștiului și în dezvoltarea balneologiei românești. A fost ajutor de primar al Capitalei, deputat și administrator delegat al Societății „Govora-Călimănești”. În timpul Primului Război Mondial a servit ca medic militar cu gradul de locotenent-colonel și a murit de tifos exantematic, contractat în timpul îngrijirii militarilor bolnavi. Biografie și activitate medicală Haralambie Botescu s-a născut la 13 august 1874 în satul Aldeni, județul Buzău. A urmat școala primară în localitatea natală, apoi liceul la Buzău și Facultatea de Medicină din București.

Înainte de obținerea doctoratului a desfășurat activitate clinică și științifică. În 1897 a publicat la Paris studiul Hernie diaphragmatique congénitale și o comunicare privind provocarea avortului prin balonul Champetier de Ribes, prezentată Societății Studenților în Medicină. În anul următor a publicat lucrări privind hepatectomia parțială în cazurile de tumori și diagnosticul permeabilității renale și hepatice.

În 1900 și-a susținut la Facultatea de Medicină din București teza de doctorat Contribuțiuni la studiul anatomic al mușchiului extensor scurt dorsal al mânii. Mușchiul mânios, înregistrată ca teza nr. 554. O ediție a lucrării îl menționează ca fost intern al spitalelor și al maternității și prosector la Facultatea de Medicină, în laboratorul de anatomie descriptivă condus de profesorul Petrini-Paul.

Botescu s-a implicat și în activitatea organizațiilor profesionale ale medicilor. A ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Generale a Medicilor între 1910 și 1913, iar în 1915 a devenit președinte al asociației.

Activitatea sanitară în București În timpul mandatului lui Vintilă I.C. Brătianu ca primar al Bucureștiului, Botescu a fost ajutor de primar și s-a ocupat în special de problemele sanitare ale orașului. În 1908, în timpul administrației Brătianu-Botescu, Laboratorul comunal chimico-bacteriologic al Bucureștiului a fost reorganizat. Conducerea și o parte importantă a personalului au fost schimbate, numărul angajaților a crescut, laboratorul pentru analiza laptelui a fost unit cu laboratorul comunal, iar în cadrul instituției a fost înființată o bibliotecă. Structura rezultată a funcționat, cu unele modificări, cel puțin până în 1914.

Botescu a organizat controale sanitare asupra restaurantelor, bodegilor, cârciumilor și altor localuri în care erau preparate sau vândute alimente. Constantin Bacalbașa descrie aceste inspecții, cunoscute în epocă drept „raziile doctorului Botescu”, arătând că acesta putea dispune avertismente, amenzi, închideri temporare și confiscarea ustensilelor considerate neigienice. Controalele i-au atras ostilitatea unei părți a comercianților bucureșteni, dar Constantin Bacalbașa consemnează și îmbunătățirea condițiilor sanitare din localurile controlate.

Activitatea sa a vizat și igiena școlară. În 1907 a publicat lucrarea Medici de școli: Cazier școlar; cazier sanitar individual al elevului. Încercare de îmbunătățire a Igienei școlare, pe coperta căreia este menționat drept „ajutor de primar al orașului București”. Potrivit Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Botescu a contribuit la organizarea unei rețele de dispensare, la introducerea cabinetelor medicale în școli și la organizarea unor cantine pentru săraci și azile de noapte, precum și la reorganizarea Serviciului Salvării.

Activitatea politică Botescu a desfășurat și activitate politică, fiind deputat de Ilfov. Înainte de alegerile din 1911, Constantin Bacalbașa îl menționează deja ca deputat al Colegiului al II-lea de Ilfov.

La alegerile parlamentare din 1911 a candidat din nou în Colegiul al II-lea de Ilfov, pe lista liberală. Bacalbașa consemnează că Botescu a fost ales din primul scrutin, obținând 2.559 de voturi, în urma unui acord electoral între liberali și conservatori care urmărea și alegerea lui Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Balneologie Botescu s-a preocupat de timpuriu de balneologie și de folosirea terapeutică a apelor minerale. În septembrie 1899 a participat, împreună cu medicul N. Bardescu, la o călătorie de studiu în Franța consacrată apelor minerale, stațiunilor climatice și maritime și sanatoriilor, experiență prezentată ulterior într-o lucrare publicată în 1901. În 1905 a publicat studiul Apele minerale naturale. Interpretarea întrebuințărei lor în scop terapeutic.

După concesionarea Băilor Govora către Societatea „Govora-Călimănești”, Botescu a devenit administrator delegat al societății. În perioada 1911–1915, consiliul de administrație, condus de dr. Leonte și avându-i pe Vintilă Brătianu ca vicepreședinte și pe Botescu ca administrator delegat, a contractat cu arhitectul francez Ernest Doneaud construirea Hotelului Palace și a Pavilionului de Băi din Băile Govora.

În 1914, Botescu a înființat în Pavilionul de Băi din Govora un Institut de Fizioterapie, dotat cu aparatură medicală importată din Germania. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor îi atribuie lui Botescu întemeierea institutelor de fizioterapie de la Călimănești și Băile Govora.

Primul Război Mondial și moartea În timpul Primului Război Mondial, Botescu a fost mobilizat ca medic militar și a ajuns la gradul de locotenent-colonel. După retragerea armatei și administrației române în Moldova, a participat la îngrijirea militarilor în timpul epidemiei de tifos exantematic. A contractat boala în cursul acestei activități și a murit la Iași, la 5 aprilie 1917. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor indică drept document al decesului extrasul nr. 2948/1917 al Oficiului Stării Civile Iași.

O mărturie contemporană a medicului Vasile Bianu, datată 23 martie/5 aprilie 1917, îl menționează pe Botescu drept locotenent-colonel, președinte al Asociației Generale a Medicilor și fost ajutor de primar al Capitalei.

Botescu a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Eternitatea din Iași. Serviciul religios a fost oficiat de mitropolitul Pimen al Moldovei, iar la funeralii au participat, între alții, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, deputatul Ion Mitescu și medicii Ion Cantacuzino și Nicolae Minovici.

În noiembrie 1925, la cererea familiei, rămășițele sale au fost exhumate de la Iași și reînhumate în Cimitirul Sfânta Vineri din București.

Comemorare În 1923 a fost amplasat la intersecția străzilor Popa Tatu și Berzei din București un monument dedicat lui Haralambie Botescu, realizat de sculptorul Dumitru Mățăuanu. Monumentul este alcătuit dintr-un bust de bronz amplasat pe un soclu de piatră și poartă o inscripție care amintește moartea medicului în timpul combaterii epidemiilor din Primul Război Mondial.

Lucrări În catalogul Bibliografiei românești moderne al Bibliotecii Academiei Române sunt înregistrate, între altele, următoarele lucrări ale lui Haralambie Botescu:

Hernie diaphragmatique congénitale, Paris, 1897; Provocarea abortului prin balonul lui Champentier de Ribes, București, 1897; Hepatectomia parțială în cazuri de tumori, București, 1898; Câte-va considerațiuni și cercetări asupra diagnosticului permeabilităței renale și hepatice prin eliminarea albastrului de metilen în urine, București, 1898; Contribuțiuni la studiul anatomic al mușchiului extensor scurt dorsal al mânii. Mușchiul mânios, București, 1900; Escursiunea pentru studiul apelor minerale, stațiunilor climaterice, stațiunilor maritime și sanatorii din Franța, împreună cu N. Bardescu, București, 1901; Apele minerale naturale. Interpretarea întrebuințărei lor, în scop terapeutic, departe de la isvor. Ape minerale ameliorate; ape minerale artificiale, București, 1905; Medici de școli: Cazier școlar; cazier sanitar individual al elevului. Încercare de îmbunătățire a Igienei școlare, București, 1907; Discuțiunile Comisiunei Parlamentare și Medicale asupra ante-proiectului legei sanitare, București, 1909; Exercițiul ilegal al medicinei, București, 1910; Lupta anti-tuberculoasă: o revoluție socială. Un strigăt de alarmă, împreună cu N. Baboeanu, București, 1913.

Note

Vezi și

Bustul doctorului Haralambie Botescu Epidemia de tifos exantematic din 1914-1922 în România

Categorie:Nașteri în 1874 Categorie:Decese în 1917 Categorie:Decese cauzate de tifos Categorie:Eroi români din Primul Război Mondial Categorie:Funcționari Categorie:Medici militari români Categorie:Militari români în Primul Război Mondial