Biserica evanghelică din Tătârlaua este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Tătârlaua; comuna Cetatea de Baltă.
Localitatea Tătârlaua (în , colocvial Tatárlaka, în dialectul săsesc Taterlôch, în , alternativ Tatarloch, Tatarlau ) este un sat în comuna Cetatea de Baltă din județul Alba, Transilvania, România.
Biserica Biserica evanghelică de la Tătârlaua este o biserică-sală, construită în stil gotic, pe la sfârșitul secolului al XV-lea. Materialele de construcție folosite au fost cărămida, în amestec cu piatră de râu, argilă, lemn. Nava bisericii are un plan aproximativ pătrat, cu un cor poligonal acoperit de o boltă sprijinită pe nervuri. În stânga corului se găsește un tabernacol gotic de mici dimensiuni, iar în partea dreaptă o firidă, cu un arc în acoladă, datând, probabil, din secolul XV. Pe partea exterioară a corului se mai păstrează urme vagi de frescă, asemănătoare cu cele de la Dârlos care îl înfățișează pe Sfântul Cristofor.
În trecut biserica de la Tătârlaua era înconjurată de o curtină de ziduri de apărare ale cărei urme nu se mai văd in situ.
Altarul poliptic Păstrează un valoros altar polipticPoliptic: lucrare alcătuită din mai multe panouri (articulate) care cuprind fiecare o scenă a compoziției de ansamblu., opera pictorului Vincentius din SibiuRestaurierung des Taterlocher Altars și a lemnarului Simon (1508). Cuprinde 12 compoziții la care se adaugă predelaPredela: partea inferioară a unei lucrări de artă reprezentând scene în legătură cu obiectul principal din tablou. cu scene biblice și figuri de sfinți. Lucrare reprezentativă pentru trecerea de la gotic la renaștere.
Vezi și Tătârlaua, Alba
Legături externe Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument Fișă de monument
Imagini din exterior
Imagini din interior
Note
Bibliografie
Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung: După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia. După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude. Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986. Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2. Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001. Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19. Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p. Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005. Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003. Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992. Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005. George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956. Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Categorie:Monumente istorice din județul Alba Categorie:Biserici evanghelice de confesiune augustană din România Categorie:Arhitectură gotică din România Categorie:Biserici fortificate din Transilvania Categorie:Biserici din județul Alba Categorie:Biserici din secolul al XV-lea din România