Hominidae este o familie de primate, ai cărei membri sunt cunoscuți ca maimuțe antropomorfe sau hominizi, care include opt specii existente grupate în patru genuri: Pongo (urangutanul de Borneo, de Sumatra și Tapanuli), Gorilla (gorila estică și vestică), Pan (cimpanzeul comun și bonobo) și Homo (omul).
Mai multe revizuiri în clasificarea marilor maimuțelor au făcut ca utilizarea termenului de „hominid” să varieze în timp. Înțelesul original al „hominidului” se referea doar la oameni (Homo) și la rudele lor cele mai apropiate extincte. Toate celelalte specii de maimuțe antropoide fiind grupate în familia Pongidae. Cu toate acestea, până în anii 1990, atât oamenii, maimuțele mari, cât și strămoșii lor erau considerați „hominizi”. Semnificația restrictivă anterioară era acum asumată în mare măsură de termenul „ hominin”, care cuprinde toți membrii cladei umane după despărțirea de cimpanzei (Pan). Înțelesul actual, din secolul XXI, al „hominidului” include toate maimuțele mari, inclusiv oamenii. Cu toate acestea, utilizarea încă variază, iar unii oameni de știință și unii laici folosesc în continuare „hominid” în sensul restrictiv original; literatura științifică arată în general utilizarea tradițională până în jurul secolului al XXI-lea.
În cadrul taxonului Hominidae, un număr de genuri existente și cunoscute, adică fosile, sunt grupate cu oamenii, cimpanzeii și gorilele în subfamilia Homininae; alții cu urangutanii în subfamilia Ponginae (vezi graficul de clasificare de mai jos). Cel mai recent strămoș comun al tuturor hominidelor a trăit cu aproximativ 14 milioane de ani în urmă, când strămoșii urangutanilor au speciat din linia ancestrală a celorlalte trei genuri.Dawkins R (2004) The Ancestor's Tale. Acei strămoși ai familiei Hominidae speciaseră deja din familia Hylobatidae (gibonii), poate cu 15-20 milioane de ani în urmă.
Datorită relației genetice strânse dintre oameni și celelalte maimuțe antropoide, anumite organizații pentru drepturile animalelor, susțin că marile maimuțele neumane sunt persoane și ar trebui să li se acorde drepturile fundamentale ale omului. 29 de țări au instituit deja o interdicție de cercetare pentru a proteja maimuțele mari de orice tip de testare științifică.
Terminologie Clasificarea marilor maimuțe a fost revizuită de mai multe ori în ultimele decenii; aceste revizuiri au dus la o utilizare variată a cuvântului „hominid” de-a lungul timpului. Înțelesul inițial al termenului se referea doar la oameni și la rudele lor cele mai apropiate — ceea ce este acum sensul modern al termenului „hominin”. Semnificația taxonului Hominidae s-a schimbat treptat, ducând la o utilizare modernă a „hominidului” care include toate maimuțele mari, inclusiv oamenii.
O serie de cuvinte foarte similare se aplică clasificărilor conexe: Un hominoid, uneori numit maimuță, este membru al suprafamiliei Hominoidea: membrii existenți sunt gibonii (maimuțele mai mici, familia Hylobatidae) și hominizii. Un hominid este un membru al familiei Hominidae, marile maimuțe: urangutanii, gorilele, cimpanzeii și oamenii. Un hominin este un membru al subfamiliei Homininae: gorile, cimpanzeii și oamenii (exclude urangutanii). Un hominin este un membru al tribului Hominini: cimpanzei și oameni. Un homininan, în urma unei sugestii a lui Wood și Richmond (2000), ar fi un membru al subtribului Hominina al tribului Hominini: adică oamenii moderni și rudele lor cele mai apropiate, inclusiv Australopithecina, dar excluzând cimpanzeii.. In this suggestion, the new subtribe of Hominina was to be designated as including the genus Homo exclusively, so that Hominini would have two subtribes, Australopithecina and Hominina, with the only known genus in Hominina being Homo. Orrorin (2001) has been proposed as a possible ancestor of Hominina but not Australopithecina.. Designations alternative to Hominina have been proposed: Australopithecinae (Gregory & Hellman 1939) and Preanthropinae (Cela-Conde & Altaba 2002); Un om este membru al genului Homo, al cărui Homo sapiens este singura specie existentă, iar în cadrul acestuia, Homo sapiens sapiens este singura subspecie care a supraviețuit.
Descriere fizică Maimuțele mari sunt primate fără coadă, cele mai mici specii vii fiind bonobo cu greutatea de 30–40 kilograme, iar cele mai mari fiind gorilele estice, masculii cântărind 140–180 kilograme. La toate maimuțele mari, masculii sunt, în medie, mai mari și mai puternici decât femelele, deși gradul de dimorfism sexual variază foarte mult între specii. Deși majoritatea speciilor vii sunt predominant cvadrupede, toate sunt capabile să își folosească mâinile pentru adunarea hranei sau a materialelor de cuibărit și, în unele cazuri, pentru utilizarea uneltelor.
Toate speciile sunt omnivore, dar cimpanzeii și urangutanii mănâncă în primul rând fructe. Când gorilele rămân fără fructe în anumite perioade ale anului sau în anumite regiuni, recurg la consumul de lăstari, frunze (adesea de bambus) sau un anumit tip de iarbă. Gorilele au adaptări extreme pentru a mesteca și a digera astfel de furaje de calitate scăzută, dar preferă totuși fructele atunci când acestea sunt disponibile, de multe ori călătorind kilometri pentru a găsi fructele preferate. Oamenii, de la Revoluția neolitică, consumă în principal cereale și alte alimente cu amidon, inclusiv alimente din ce în ce mai procesate, precum și multe alte plante domesticite (inclusiv fructe) și carne. Dinții hominizi sunt similari cu cei ai maimuțelor și gibonilor din Lumea Veche, deși sunt deosebit de mari la gorile. Formula dentară este . Dinții și fălcile umane sunt semnificativ mai mici pentru dimensiunea lor decât cei ale altor maimuțe, ceea ce poate fi o adaptare la consumul de hrană gătită de la sfârșitul Pleistocenului.
Gestația la maimuțele mari durează 8-9 luni și duce la nașterea unui singur descendent sau, rareori, a gemenilor. Puii se nasc neajutorați și necesită îngrijire pentru perioade lungi de timp. În comparație cu majoritatea celorlalte mamifere, maimuțele mari au o adolescență remarcabil de lungă, devenind pe deplin maturi între opt până la treisprezece ani la majoritatea speciilor (mai mult la urangutani și oameni). Drept urmare, femelele nasc de obicei doar o dată la câțiva ani. Nu există un sezon distinct de reproducere.
Gorilele și cimpanzeii trăiesc în grupuri familiale de aproximativ cinci până la zece indivizi, deși uneori se remarcă grupuri mult mai mari. Cimpanzeii trăiesc în grupuri mai mari care se împart în grupuri mai mici atunci când fructele devin mai puțin disponibile. Când grupuri mici de femele de cimpanzei pleacă în direcții separate pentru a se hrăni cu fructe, masculii dominanți nu le mai pot controla, iar femelele se împerechează adesea cu alți masculi subordonați. În schimb, grupurile de gorile rămân împreună indiferent de disponibilitatea fructelor. Când fructele sunt greu de găsit, recurg la consumul de frunze și lăstari. Deoarece grupurile de gorile rămân împreună, masculul este capabil să monopolizeze femelele din grupul său. Acest fapt este legat de dimorfismul sexual mai mare al gorilelor în raport cu cel al cimpanzeilor, diferența de dimensiune între masculi și femele la gorile fiind mai mare decât cea de la cimpanzei. Acest lucru permite masculilor gorilă să domine fizic femelele mai ușor. Atât la cimpanzei, cât și la gorile, grupurile includ cel puțin un mascul dominant, iar masculii tineri părăsesc grupul la maturitate.
Clasificare Relațiile filogenetice sunt prezentate în cladograma de mai jos:
Statut legal Datorită relației genetice strânse dintre oameni și celelalte maimuțe antropoide, anumite organizații pentru drepturile animalelor, susțin că maimuțele non-umane sunt persoane și ar trebui să li se acorde drepturile fundamentale ale omului. În 1999, Noua Zeelandă a fost prima țară care a interzis orice experimentare a maimuțelor mari, iar în prezent 29 de țări au instituit în prezent o interdicție de cercetare pentru a proteja maimuțele mari de orice tip de testare științifică.
La 25 iunie 2008, parlamentul spaniol a susținut o nouă lege care face ilegală „păstrarea maimuțelor pentru circuri, reclame de televiziune sau filmări”. La 8 septembrie 2010, Uniunea Europeană a interzis testarea pe maimuțelor mari.
Conservare Tabelul următor arată numărul estimat de indivizi din marile maimuțe care trăiesc în afara grădinilor zoologice. Specie Numărestimat Stareconservare Ref.Urangutanul de Borneo61.234Specie pe cale de dispariție în pericol critic\Urangutanul de Sumatra6.667Specie pe cale de dispariție în pericol criticAn estimate of the number of wild orangutans in 2004: Urangutanul de Tapanuli800Specie pe cale de dispariție în pericol criticGorila vestică200.000Specie pe cale de dispariție în pericol criticGorila estică6.000Specie pe cale de dispariție în pericol criticCimpanzeu100.000Specie pe cale de disparițieBonobo10.000Specie pe cale de disparițieOm7.934.694.000N/A
Referințe
Legături externe
The Animal Legal and Historical Center at Michigan State University College of Law, Great Apes and the Law Renderings of Hominid Exemplars at the Smithsonian Additional information on great apes NPR News: Toumaï the Human Ancestor Hominid Species at TalkOrigins Archive For more details on Hominid species, including excellent photos of fossil hominids New Scientist 19 May 2003 – Chimps are human, gene study implies Scientific American Magazine (April 2006 Issue) Why Are Some Animals So Smart? A new mediterranean hominoid-hominid link discovered, Anoiapithecus brevirostris, "Lluc": A unique Middle Miocene European hominoid and the origins of the great ape and human clade Link to graphical reconstruction