Frumoasa este o arie protejată (arie specială de conservare — SACHotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta este situată în sudul Transilvaniei (la interferența cu ținutul istoric al Olteniei), pe teritoriile administrative ale județelor Alba, Hunedoara, Sibiu și VâlceaProtectedplanet.net - Frumoasa Site of Community Importance (Habitats Directive) ; accesat la 4 septembrie 2014.
Localizare Aria naturală ocupă teritoriul sudic al județului Alba (Cugir, Pianu, Șugag), sud-estic al județului Hunedoara (Beriu, Orăștioara de Sus, Petroșani, Petrila), sud-vestic al județului Sibiu (Cisnădie, Boița, Cristian, Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Rășinari, Râu Sadului, Sadu, Săliște, Tălmaciu, Tilișca) și cel nordic al județului Vâlcea (Brezoi, Câineni, Malaia, Voineasa)Monitorul juridic.ro - Localizarea siturilor Natura 2000 în România; accesat la 4 septembrie 2014. Aceasta este străbătută de Transalpina (DN67C) și mărginită în extremitatea estică de drumul național DN7 (care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de Sibiu).
Înființare Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008 , accesat la 4 septembrie 2014 și se întinde pe o suprafață de 137.256,1 hectareNatura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Frumoasa ; accesat la 4 septembrie 2014. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în .
Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe) încadrată în bioregiunea alpină a grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor. Acesta include rezervațiile naturale: Iezărele Cindrelului, Masa Jidovului, La Grumaji, Șuvara Sașilor, Stânca Grunzii, Jnepenișul Stricatul, Sterpu-Dealul Negru, Cristești și Parcul Natural Cindrel.
Geologie și geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic, situl cuprinde trei masive importante ale Carpaților Meridionali (Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Șureanu); formațiuni geologice alcătuite în cea mai mare parte din șisturi cristaline (suprapuse peste roci magmatice de granit și metamorfice de gnais) și calcare atribuite Jurasicului. Culmea estică a Munților Șureanu prezintă un microrelief carstic format în urma topirii ghețarilor (proces desfășurat cu milenii în urmă); depresiune circulară (căldare) ce adăpostește trei lacuri de origine glaciară (Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu). Situl prezintă un relief ce alternează între abrupturi stâncoase în Munții Parâng și culmi domoale în Munții Cindrel (Ouăjoara - Foltea - Strâmba Mare, Șerbota - Gungurezu - Oașa Mare, Niculești - Bătrâna - Măgura Cisnădiei); vârfuri (Cindrel 2.245 m, Șteflești 2.242 m), circuri glaciare, platouri (Șerbota - Frumoasa - Cindrel), suprafețe de netezire (Gornovița, Borăscu) și văi.
Climă Clima grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului este una temperat-continentală, caracterizată prin valori medii anuale cuprinse între 3-4 °C în vârfurile cele mai înalte, pe culmi și creste, și 4-7 °C în depresiuni și luncile văilor. Temperatura medie a lunii iulie se încadrează între 11 și 14 °C, iar cea a lunii ianuarie este de -6-7 °C. Vânturile predominante sunt cele nord-vestice. Cantitatea medie anuală de precipitații (ploi, grindină, ninsori) este cuprinsă între 500 mm în depresiuni, atingând 1000 mm pe vârfuriInsse.ro - INSSE - Geografie, meteorologie și mediu înconjurător; accesat la 9 septembrie 2014.
Hidrografie Apele de suprafață ale sitului aparțin marilor bazine hidrografice ale râurilor:
• Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa, acesta fiind cunoscut sub denumirea de Valea Frumoasei) cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; 290px|thumb|right|Lacul Oașa
• Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul.
• Cibin cu cele două brațe (Râul Mare și Râul Mic); Cugir (cu afluenții Râul Mic, râul Strei și Sasul); Lotrioara (cu afluenții Valea Ursului și Sterpu) și bazinul superior al Lotrului.
Pe suprafața teritorială a sitului se află trei lacuri de acumulare: Barajul Oașa (lac de acumulare executat pe râul Sebeș), Barajul Negovanu (pe râul Sadu), Barajul Vidra (pe râul Lotru), precum și câteva lacuri de origine glaciară (Iezerul Șurianul, Iezerul Mare, Iezerul Mic).
Biodiversitate Aria naturală „Frumoasa” a fost desemnată ca sit Natura 2000 în scopul conservării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul grupării montane Șureanu-Parâng-Lotrului.
Habitate Aria protejată dispune de 16 tipuri de habitate natural, astfel: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea); Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de fag de tip Symphyto-Fagion; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium; Tufărișuri alpine și boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix; Tufărișuri subcontinentale peri-pontice; Fânețe montane; Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios; Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioaseEunis2008.eea.europa.eu - Tipuri de habitate naturale de interes comunitar în situl Frumoasa ; accesat la 5 septembrie 2014.
Faună La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice, dintre care unele sunt protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 6 septembrie 2014 sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 6 septembrie 2014, cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 6 septembrie 2014, mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 6 septembrie 2014, vidră de râu (Lutra lutra)Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 6 septembrie 2014, veveriță (Sciurus carolinensis), iepure de câmp (Lepus europaeus);
Păsări protejate la nivel european prin Directiva CE nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 10 septembrie 2014: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia)The IUCN Red List of Threatened Species - Bonasa bonasia; accesat la 10 septembrie 2014, potârniche de tundră (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare cu spate alb ( Dendrocopos leucotos), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), huhurez mare (Strix uralensis) sau cocoșul de munte (Tetrao urogallus); specii de păsări aflate la baza desemnării în anul 2007Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 10 septembrie 2014 a sitului Frumoasa (130.980 ha) ca arie de protecție specială avifaunisticăNatura2000.mmediu.ro Frumoasa - arie de protecție specială avifaunistică ; accesat la 10 septembrie 2014.
Reptile și amfibieni: vipera cu corn (Vipera ammodytes), vipera comună (Vipera berus), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de apă (Natrix tessellata ), șarpele orb (Anguis fragilis), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), salamandra de foc (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 7 septembrie 2014, tritonul de munte (Triturus alpestris), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 7 septembrie 2014, broasca râioasă brună (Bufo bufo)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bufo bufo; accesat la 6 septembrie 2014 și brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea)Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Hyla arborea; accesat la 6 septembrie 2014;
Pești din speciile: zglăvoacă (Cottus gobio), mreană vânătă (Barbus meridionalis petenyi), chișcar (Eudontomyzon danfordi);
Nevertebrate protejate semnalate în arealul sitului: gândacul auriu (Buprestis splendens), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), croitorul alpin (Rosalia alpina), un gândac din specia Pseudogaurotina excellens, cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) și două libelule: Cordulegaster heros (calul-dracului) și Ophiogomphus cecilia;
Situl asigură condiții de viețuirea pentru cinci specii rare de fluturi: Lycaena dispar (fluturele purpuriu), Parnassius mnemosyne (apolonul negru), Nymphalis vaualbum (fluturele țestos), Callimorpha quadripunctaria (fluturele tigru), Euphydryas aurinia (fluturele auriu)Natura2000.eea.europa.eu - Frumoasa (sit de importanță comunitară) - floră și faună protejată; accesat la 11 septembrie 2014.
Floră Flora lemnoasă are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina, afin (Vaccinum myrtillus L.), afin-vânăt (Vaccinium uliginosum).