Ion C. Pena (n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, județul Teleorman – d. 29 iulie 1944, Alba Iulia) a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena (1888 - 1963 și Polibiada (Lisandra) Pena (1888 - 1971). Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag de pe lângă Corabia, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Mort în rǎzboi, perceptorul - scriitor este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia.

Studii

A urmat cursurile Școlii primare de bǎieți „Vasile Alecsandri”, în satul natal. A continuat cu Școala de Comerț ElementarÎn 1923 s-a înființat la Roșiorii de Vede Școala Elementară de comerț care a funcționat într-o clădire pe strada Lt. Bălcescu din Roșiorii de Vede și, ulterior, cu Școala de Comerț SuperiorÎn anul 1925, la Turnu Mǎgurele se înființa „Școala Superioarǎ de Comerț” care și-a desfǎșurat activitatea în primii ani într-un local închiriat. din Turnu Măgurele, care în acea perioadă era reședința de județ. În aceste școli i-a avut printre colegi pe viitorul publicist și primar Nicolae Stănescu - Udrea (1909 – 1983) din Roșiorii de Vede și pe viitorul pedagog, poet și prefect al județului Teleorman – Florian Crețeanu (1908 – 1972) din Turnu Măgurele.

Publicistică Debutează în 15 aprilie 1932 în "Revista - SO4H2", din Turnu Măgurele, cu poezia "Alpinism", scrisă în 1928. Tot în acest an traduce și publică, împreună cu Ștefan Baljalarschi, "Poemele mele" a lui Serghei Esenin. De tânăr, Ion C. Pena și-a creat multe adversități publicând în Revista "SO4H2"(Acid sulfuric) texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, reprezentant al antiintelectualismului și istoric german, un critic fervent al latinității.

Dialogurile sale epigramistice merg până la caricaturizarea celor mai înalte vârfuri ale societății literare sau politice: A. C. Cuza, Ion Pillat, Radu D. Rosetti, Al. O. Teodoreanu, Nicolae Iorga, N. CrevediaN. Crevedia (pseudonim al lui Nicolae Cârstea; 24 noiembrie 1902, Crevedia Mare, județul Giurgiu - 5 noiembrie 1978, București) este un poet, prozator și gazetar. (“Eugen Barbu e fiul lui Nicolae Crevedia”), Octav Dessila, Al. Macedonschi, Aurel Chirescu, Emanoil Bucuța, Gr. Trancu-Iași, Al. T. Stamatiad, Ion Minulescu, M. Ar. Dan, Tudor Măinescu, A. C. Calotescu-Neicu, Al. Cazaban, Tudor Arghezi, Mircea Pavelescu, I.Gr.Periețeanu, Ion Vinea, Iancu Brezeanu, Damian Stănoiu, N. Davidescu, Florin Iordăchescu, Victor Eftimiu, G. Topârceanu, Miguel de Cervantes Saavedra, G. Bogdan Duică, Cincinat Pavelescu, Ponțiu Pilat, Socrate, HamletPena folosește ultimele cuvinte ale lui Hamlet: „Restul e tăcere.”, din tragedia lui William Shakespeare, în epigrama: „Hamletiană” Sub privirile-i severe Fac și eu firescul gest De-a mă-ntinde după rest;Însă .. restul e tăcere … și alții. În 1939, deja Ion Pena publica poezii în controversata revistă "Prepoem"„Revistă de afirmare a tinerei poesii românești”, ce devine în 1941 „Revista româneascǎ de poesie”, care după septembrie 1940 este considerată de orientare legionarăStatul național-legionar a fost denumirea purtată de Regatul României timp de 138 de zile, în perioada dintre 14 septembrie 1940 (când s-a format Guvernul Ion Antonescu) și 14 februarie 1941, când Statul Național-Legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu[. Pena n-a avut nici o colaborare cu "Prepoem" pe timpul sederii legionarilor la putere până la 14 februarie 1941, când Statul Național-Legionar a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu . Mai mult, în singurul volum care i-a apărut în 1939, "Furcile caudine", este inclusă și o epigramă în care-l ia peste picior pe A.C. Cuza, mentorul și principalul susținător al lui Corneliu Zelea Codreanu: Lui A. C. Cuza// Din tinerețe n’a mai dat/O epigramă – și-i păcat !/ Misterul ? Muza i-a fugit/ Ca nu cumva pîn’ la sfîrșit,/ Uzînd de abila-i suveică / S-o scoată și pe ea evreică.

Anti-bolșevic convins, scria înainte de venirea trupelor sovietice în Revista "Păcală" al carei motto era: „Iar când la Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!."

La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, așezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... versurile lui trebuiesc citite cu toată atenția. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu și deslușit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.” În "Universul Literar" au mai debutat, in acea perioadă, Ștefan Augustin Doinaș, Leonida Secrețeanu și Ion Caraion. În cartea sa de memorialistică, "Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946", scrisă în 1980 la Honolulu, Ștefan BaciuȘtefan Baciu în dosarele Securității. Născut la Brașov în 29 octombrie 1918, îi are ca profesori în timpul liceului pe Emil Cioran (logică și filosofie) și Octav Șuluțiu. Este autorul a peste 50 de cărți de poezii, memorii, traduceri și eseuri și în jur a 5000 de articole și studii în diferite limbi. iși amintea de Pena, neștiind că acesta decedase încă din 1944.

Un scriitor „fantazian“

Astăzi, noi putem să judecăm firul epic din povestirea utopică în două părți, "Moneda fantazienilor"In Dicționarul limbii române cuvintele „fantazia” si „fantazian” nu au fost gasite., scrisă la Sichevița, județul Caraș Severin în 1937 - 1938 în care Pena merge cu anticipația pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în ziarul „Drum” in anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele Petre C. Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul Constantin Stan (1951 - 2011), în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell. În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore GellianuGrigore Gellianu (circa 1835 - circa 1900) - publicist. Numele lui a fost scos din uitare de Nicolae Iorga, cel care introduce în circulație identificarea lui Gellianu cu Anghel Demetriescu, în legătură cu paternitatea articolului Poeziele d-lui Eminescu, apărut în „Revista contimporană”, în 1875. Această opinie s-a impus., Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat, Stan V. Cristea îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit . Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin BasarabMarin Basarab, Victor, prozator și ziarist (n. 29 octombrie 1940, în Turnu Mǎgurele, județul Teleorman, m. 5 iulie 2003, în București), a fost redactor - documentarist la ziarul Curentul (1997-2000). A publicat fragmente din romanul „Matase pentru Pontul Euxin” (1975, in revistele Luceafarul si Romania literara). A debutat editorial cu volumul de povestiri „Everest - Turnu Magurele”, București, Editura Cartea Romaneascǎ, 1978. A colaborat cu versuri si proza, recenzii, interviuri, eseuri si reportaje in „Azi”, „Curentul”, „Luceafarul”. A mai semnat: V.M. Basarab. Mai multe romane și volume de povestiri, precum „Toamna proștilor”, „Dupǎ cǎderea nopții de mai”, „Dimineața sclavului Epictet”, „Mǎtase pentru Pontul Euxin”, „Dionysos, tatǎl meu plâns”, „Sǎrbatoare eroilor”, „Bonjour, Machiavelli”, „Rana mea Valahia”, au rǎmas nepublicate, prin sertarele diferitelor edituri. A fost distins cu premiul revistei Luceafarul pentru proza (1974). A fost membru al „Uniunii Ziariștilor din Romania” și al „Asociației Ziariștilor din Romania”. afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎUrmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș - d. 23 noiembrie 1923, București) a fost un scriitor român de avangardă., într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescianEugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze.. Acum, în 2014, citind și cumpǎnind, putem afirma că el a fost un vizionarPersoana care prevede, întrezărește evenimente viitoare; stăpânit de vise, de idealuri..

Publicații

Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în urmǎtoarele publicații: Ziarul „Slove de foc”Slove de foc - Tribunǎ de luptǎ naționalistǎ, creștinǎ și spiritualǎ - com Belitori (Troianul), județul Teleorman, Director: Marin M Pietreanu, din Belitori, Teleorman, Revista „Drum”„DRUM” - Revistǎ de literaturǎ si artǎ a Grupǎrii „Drum” din Roșiorii de Vede, Director: Nicolae Stanescu Udrea, din Roșiorii de Vede, Ziarele si revistele „SO4H2”Revista „SO4H2” - literaturǎ, pamflet, humor - Turnu Magurele, Director: Dan Mures, Secretar de redacție: Felix Tassoni, „Graiul tineretului”„Graiul Tineretului” - Organ al Tineretului Național - Tǎrǎnesc - Turnu Mǎgurele, Apare sub conducerea unui comitet, „Oltul”„Oltul” - „Revistǎ de culturǎ generalǎ, literaturǎ și artǎ” - Turnu Mǎgurele, Director: Ion C Voiculescu, Prim redactor: Florian Crețeanu, din Turnu Măgurele Revista „Zarathustra”, redactată de Ion CaraionIon Caraion (pseudonimul literar al lui Stelian Diaconescu; n. 24 mai 1923, Pălici, Buzău, România – d. 21 iulie 1986, Lausanne, Elveția) a fost un scriitor român. si Alexandru LunguAlexandru Lungu (n. 13 aprilie 1924, Cetatea Albă - d. 24 iunie 2008, Bonn, Germania) a fost un medic endocrinolog, grafician, pictor și poet român., din Buzău Revistele si ziarele „Epigrama”Revista „Epigrama”, București, Director: Virgiliu Slǎvescu, „Păcală”Revista „Pǎcalǎ” - București, Director: Virgiliu Slǎvescu, „Prepoem”„PREPOEM” - „Revista de afirmare a tinerei poesii românești”, care devine „Revista de poesie româneascǎ”, Bucuresti, „Vremea”, „Universul literar”„Universul Literar” - sǎptǎmânal al ziarului „Universul” - București, Director și administrator delegat: Stelian Popescu, din București

Activitate profesional-socială

Profesional, ca finanțist (perceptorÎn trecut - Persoană însărcinată cu strângerea impozitelor și a taxelor oficiale; agent de percepție), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș Severin (1936 - 16 iulie 1941), ca delegat de agenție. Aici înființează Căminul cultural - "Lumina", cu sediul în incinta Primăriei, doneazǎ cǎrți bibliotecii și împreunǎ cu sǎtenii procurǎ un aparat de proiecție.