Misă (din ) este o compoziție muzicală polifonică religioasă pentru cor și soliști, pe textul tradițional al liturghiei catolice care se cântă, cu sau fără acompaniament instrumental, în bisericile romano-catolice în cadrul liturghiei.
Etimologic, termenul misă provine din , însemnând „trimitere” și se referă la forma obișnuită de trimitere afară a credincioșilor, la sfârșitul celebrării liturghiei, în limba latină: Íte míssa est ("Mergeți, liturghia s-a sfârșit."). Termenul latin míssa a însemnat, inițial, plecarea catecumenilor după Liturghia Cuvântului, apoi, începând din sec. al V-lea, plecarea credincioșilor la terminarea celebrării Liturghiei.
Sub numele de "misă" au fost compuse, începând din sec. al XIII-lea, numeroase opere vocale a capella, destinate să ilustreze textele liturgice. Printre compozitorii celebri de mise, amintim pe: Guillaume de Machaut, Guillaume Dufay, Johannes Ockeghem, Josquin des Prés, Orlando di Lasso, Giovanni Pierluigi da Palestrina. Începând cu sec. al XVII-lea, misa devine concertantă și admite instrumentele odată cu Nicolas Formé (1567–1638), Marc-Antoine Charpentier, Antonio Lotti (v. 1667–1740).Carleta-Steluța Călin: Petit dictionnaire de termes musicaux français-roumain, p. 47
Între misele celebre se numără:
Misa cu patru psalmi de Claudio Monteverdi; Misa în Si minor de Johann Sebastian Bach; Missa solemnis de Ludwig van Beethoven; Missa Brevis și Missa Longa de Wolfgang Amadeus Mozart; 14 mise, printre care Missa in tempore belli, Nelsonmesse, Harmoniemesse, Schöpfungsmesse de Joseph Haydn; Deutsche Messe de Franz Schubert; Misa solemnă de Hector Berlioz; Missa de Crăciun și Missa de Paște de Wilhelm Georg Berger; Marea misă în re minor de Anton Bruckner.
O misă funebră poartă denumirea de "recviem".
Note
Bibliografie suplimentară Elena Maria Șorban, Noi și istoria muzicii. Permanențe creative, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Legături externe
Categorie:Termeni creștini